Caii Deltei, atractie turistica sau marfa pentru localnici?

Scandalul legat de caii de la C. A. Rosetti a izbucnit miercuri, dupa ce mai multe ONG-uri au dat publicitatii imagini cu caii tinuti in tarcuri, unii dintre ei slabiti si avand rani sangerande. Caii ar fi urmat sa fie trimisi la un abator. Retelele de socializare s-au umplut de mesaje continand cuvinte precum "masacru" si de indemnuri disperate la transmiterea de petitii catre autoritati, de la primarul din comuna tulceana pana la seful statului, transmite MEDIAFAX.

Guvernatorul Deltei Dunarii, Grigore Baboianu, declara transant ca "primul lucru gresit inteles" despre caii din Delta este acela ca sunt salbatici.

"In Delta nu traiesc cai salbatici. Nu exista cai salbatici acolo. Cine spune asta greseste", afirma Baboianu, care pretinde ca aceasta este premisa de la care trebuie pornita discutia despre caii din zona comunei tulcene C. A. Rosetti, subiect fierbinte in presa ultimelor zile.

Teoria lui este sustinuta si de Marinela Tertis, seful Directiei Sanitar-Veterinare Tulcea care, intr-un comunicat de presa de joi, afirma sec: "In judetul Tulcea nu exista declarata ca specie distincta «Calul Salbatic»".

Cei doi explica apoi problema proprietatii asupra animalelor, care, odata inteleasa, ar trebui sa calmeze abordarile pe aceasta tema, pe de-o parte, si sa dea de gandit autoritatilor, care sa gaseasca intr-un final o solutie la o problema veche de ani de zile, pe de alta parte.

Potrivit acestora, proprietatea asupra acestor cai este stabilita dupa "o lege a locului".

"Situatia de la Rosetti este una delicata. Acesti cai au apartinut localnicilor, au fost adusi aici, in Delta, de cei care s-au stabilit in aceste locuri. Oamenii au ales apoi, din diverse motive, sa-i creasca putin altfel decat se obisnuieste in restul tarii. Caii au fost lasati sa umble liberi, fiind folositi doar uneori pentru anumite treburi gospodaresti. Altii s-au nascut in asa-numita salbaticie si traiesc in ceea ce noi numim comunitatile de cabaline din Delta", a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, Grigore Baboianu. El a precizat ca numarul cailor este situat undeva intre 1.000 si 4.000 de exemplare.

El sustine ca, traind intr-o localitate izolata, locuitorii din C. A. Rosetti nu-si pun problema proprietatii acelor cai, ei fiind, in principiu, ai tuturor.

"Fiecare dintre oamenii din C. A. Rosetti stie foarte clar care cal este al lui. Unii dintre ei au semne, asa-numitele tatuaje sau cate o crestatura la ureche. Alti localnici ii stiu pur si simplu, iar altii ii revendica si nimeni nu contesta dreptul lor de proprietate asupra acelor cai. Acest lucru se intampla acolo de cand lumea. Asta-i legea locului", a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, Marinela Tertis.

Mai departe, in functie de interese, fiecare locuitor din zona isi revendica dreptul de proprietate asupra cailor atunci cand considera oportun. "Ca peste tot, in functie de interese, oamenii vin si spun ca animalele sunt ale lor. Pentru subventii, pentru a-i vinde...", explica Tertis.

In baza unor documente emise de Primaria din localitate, cei care decid sa devina proprietarii acelor cai se adreseaza unei autoritati a statului pe nume Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie (ANARZ), angajatii acesteia fiind obligati sa le faca animalelor "pasaport" si sa le puna cip-uri de identificare.
"Din acel moment, cei care devin oficial proprietari pot dispune in ce mod doresc de animalele lor. Le pot vinde, le pot vinde unor abatoare, pot face cu ele ce vor, exact ca in cazul proprietarilor de vaci", continua Marinela Tertis.

Marinela Tertis sustine ca problema cailor din ultimele zile de la Rosetti a aparut dupa ce localnicii din Rosetti au prins aproximativ 70 de cai si i-au adunat intr-un tarc, pentru a-i inregistra si apoi pentru a-i vinde unor reprezentanti ai unor companii de profil, veniti in zona sa cumpere animale.

"Acesti comercianti nu pot cumpara caii in lipsa unor acte. Acte de proprietate, rezultate ale analizelor si altele asemmenea", spune Marinela Tertis, care explica astfel cum institutia pe care o conduce a ajuns sa faca analize animalelor.

Analizele ar urma sa arate, in primul rand, daca animalele sunt bolnave de "SIDA cailor", asa cum este cunoscuta anemia infectioasa ecvina. Aceasta este o boala des intalnita in comunitatile de cai din Delta si poate fi depistata numai dupa analize. In cazul in care un cal este infectat, proprietarul este obligat, prin lege, ca in zece zile sa-l sacrifice la un abator.

"Caii depistati pozitiv pentru anemia infectioasa ecvina sunt obligatoriu abatorizati, carnea acestora avand ca destinatie consumul uman, dupa efectuarea controlului sanitar-veterinar post mortem. Caii sanatosi pot fi comercializati pentru sacrificarea in abatoare specializate, fara restrictii", afirma Marinela Tertis intr-un comunicat.

Altfel, laboratorul DSVSA Tulcea nu poate sa faca analize pe animale al caror proprietar nu este cunoscut. Aceasta este o alta mare problema, intrucat, din cauza "legii locului", sanatatea cailor lasati liberi in zona Rosetii dar si in alte zone din Delta Dunarii nu poate fi monitorizata de autoritati din proprie initiativa.

"Noi nu putem sa facem analize daca acel cal nu este al cuiva. Trebuie ori ca localnicii sa-si asume proprietatea animalelor, sa le stranga si noi sa le facem analize, ori ca altcineva sa faca acest lucru. Problema insa, in acest al doilea caz, este ca acei cai, de fapt, dupa «legea locului», sunt ai cuiva. Iar aceasta este problema pe care au experimentat-o ONG-urile", mai spune Tertis.

In legatura cu "scandalul" din ultimele zile legat de caii din Delta, DSVSA Tulcea, institutia condusa de Tertis, a comunicat, joi, ca "in zona Deltei Dunarii, reprezentanti ai unor societati care au ca profil si abatorizarea cailor au negociat cu diversi proprietari de animale cumpararea de cabaline".

"Pentru transportul acestora catre abator este necesara indeplinirea unor formalitati legale. In primul rand, in baza dovedirii proprietatii animalelor, reprezentantul teritorial ANARZ a aplicat mijlocul de identificare - microcip - si a eliberat pasaport pentru fiecare animal in parte. Serviciile veterinare au recoltat probe de sange de la cabalinele microcipate in varsta de peste sase luni, care sunt testate la laboratorul sanitar veterinar Tulcea in vederea depistarii animalelor anemopozitive", transmite si DSVSA Tulcea.

Pe de alta parte insa, in acelasi comunicat se precizeaza ca "testarile se fac in cadrul programului national de supraveghere ce are ca scop eradicarea acestei boli infectocontagioase la nivel national".

Cert este ca pana la sosirea rezultatelor analizelor, adica minimum trei zile, animalele au fost tinute intr-un tarc unde, potrivit DSV, "li s-au asigurat apa si hrana".

"Leziunile care au fost produse in timpul contentiei animalelor nu au fost de natura sa le puna in pericol viata, medicii veterinari verificand la fata locului fiecare caz, pentru a stabili daca a fost savarsita o contraventie sau a fost un accident. In functie de rezultat, se vor lua masuri asupra proprietarilor", afirma reprezentantii DSV in acelasi comunicat. Informatia este confirmata si de politie, care, sesizata la fel ca alte autoritati autoritati locale din judetul Tulcea de catre ONG-uri, a trimis ofiterii de la postul din C. A. Rosetti sa faca verificari "pentru a stabili ce s-a intamplat cu caii".

"In cursul zilei de joi, verificarile (politiei, n.r.) erau in derulare", a declarat, pentru MEDIAFAX, Daniela Condrea, purtatorul de cuvant al Inspectoratului de Politie al Judetului Tulcea.

Amploarea subiectului a atras si implicarea unor politicieni, Daciana Sarbu, europarlamentar, anuntand ca va interpela Comisia Europeana "cu privire la situatia cailor salbaticiti din Delta Dunarii aflati astazi sub amenintarea uciderii". Evident, nu putea lipsi din peisaj aghiotantul lui Corneliu Vadim Tudor, Marius Marinescu, proaspat autor al unei plangeri penale impotriva primarului din C. A. Rosetti. Prolific, in aceeasi zi Marinescu i-a cerut premierului Emil Boc sa modifice "de urgenta" legislatia privind protejarea faunei salbatice, astfel incat "calul salbatic" sa intre in categoria animalelor protejate.

Totusi, in opinia guvernatorului Deltei Dunarii, Grigore Baboianu, caii care umbla liberi la C. A. Rosetti si in alte locuri din Delta "nu fac parte din rezervatie" si nu sunt animale protejate.

"Din punct de vedere stiiintific, ei sunt chiar animale daunatoare ecosistemului, intrucat s-au inmultit in exces si mananca din copacii padurii Letea, obiectiv protejat pe care il distrug incet-incet. Se hranesc, de asemenea, si cu anumite specii rare si protejate de orhidee, care si ele cresc pe Grindul Letea. Solutia, dupa opinia mea, ar fi sa incercam sa controlam acest fenomen al asa-numitilor cai salbatici, sau salbaticiti, sau semi-salbatici. Sa inlocuim legea locului cu reguli atat de necesare vietii intr-un ecosistem atat de pretios precum Delta Dunarii", a declarat, joi, Baboianu.

Baboianu s-a declarat chiar contrariat de "scandalul" iscat in ultima perioada de ONG-urile din Romania pe aceasta tema, amintind ca au existat petitii din partea unor asociatii care-i cereau sa rezolve problema cailor din Delta, pe care-i considerau daunatori padurii Letea.

Guvernatorul Deltei s-a declarat "evident" impotriva uciderii animalelor, insa a facut un apel la responsabilitate "in primul rand din partea comunitatii locale din C. A. Rosetti".

Baboianu a mai spus ca, in ultimele zile, pe fondul acestui scandal, autoritatile care guverneaza Delta Dunarii, alaturi de reprezentantii ONG-ului Pfier Pfoten si de cei ai Primariei din Rosetti, au convenit, de principiu, ca acesti cai sa fie tinuti "intr-o zona imprejmuita, de o mie-doua mii de hectare", pentru a putea trai la fel ca si pana acum, pe cont propriu, dar pentru a putea fi si controlati, in special din punct de vedere al starii de sanatate.

"Caii acestia au un potential turistic nemaipomenit; reprezinta, fara indoiala, o atractie a zonei, in special datorita acestui mit cum ca ar fi cai salbatici. In acest mod am putea sa-i pastram, sa-i ingrijim cand au nevoie si sa ne bucuram de ei, dar si sa le controlam existenta, intr-un mod civilizat", a conchis Baboianu.

Intrebata despre acest plan, Marinela Tertis s-a declarat sceptica. "Este greu. Acolo sunt niste reguli de ani de zile. Nu vad cum ar renunta cei de-acolo la ele. Dar, cine stie?", a conchis ea.