Ghidul spiritual al traditiilor si obiceiurilor din Saptamana Mare

Din batrani, se vorbeste despre faptul ca in Saptamana Patimilor (Saptamana Luminata) cerurile sunt inchise, deschizandu-se insa in noaptea de Pasti pentru cei cu inima curata.

Se crede ca sufletele celor care mor in Sambata mare oscileaza intre Rai si iad, intre lumea viilor si lumea mortilor.

• De asemenea, in Vinerea Mare, nu se bat clopotele pentru cei morti, ci doar toaca.

Ziua de Marti a Saptamanii Luminate, numita si Martea Seaca, se cinsteste prin post. “Tinand” aceasta zi, strabunii nostri credeau ca vor fi feriti de dureri de cap si ca Dumnezeu va veghea pentru ca laptele animalelor din gospodarie sa nu sece.

In Joia Mare nu este indicat sa fii inactiv sau sa-ti petreci ziua dormind. Se spune ca vei fi lenes tot timpul anului, iar femeile mai ales isi vor atrage asupra lor mania Joimaritei, un personaj mitologic justitiar ce pedepseste trandavia.

Cinsteste in schimb aceasta zi ca pe o zi de sarbatoare. Nu spala rufe si nici nu se pune closca pe oua ori altfel closca va scoate numai cocosi.

In fiecare an, in Joia mare, se crede ca mortii revin la vechile lor locuinte pamantesti. De aceea, in anumite zone ale tarii, in curtile gospodariilor se aprind focuri mari pentru ca cei decedati sa se poate incalzi si sa aiba lumina si pe lumea cealalta. Pentru ca aceste suflete sa-si gaseasca linistea, se impart celor nevoiasi colaci si mancaruri sfintite in biserica.

Sufletele celor morti trebuie primite cu bucurie si cu responsabilitate, pomenindu-i la slujbele de la biserica si pregatindu-le bucate alese. Odata ce Saptamana Mare se incheie, sufletele celor dragi trebuie “conduse” la cimitir aprinzand o lumanare in ziua de Pasti pentru mantuirea lor. Mai mult, in credinta populara, cei care tin post din Joia Mare si pana in Pasti vor fi instiintati cu trei zile inainte de a trece in lumea cealalta de moartea lor.

In traditia romaneasca, s-a pastrat obiceiul conform caruia ouale se inrosesc cu precadere in Joia Mare. Astfel, nu se vor strica pe tot parcursul anului.

Ouale vopsite simplu, doar in rosu, mai sunt cunoscute si sub numele de “merisoare”. Ele se dau de pomana, pe lumea cealalta fiind primite ca mere.

Tot in Joia din Saptamana Luminata, in anumite zone ale tarii s-a pastrat traditia framantarii si coacerii “painii uitatilor”. Aceasta paine speciala este inchinata acelor morti care nu au fost pomeniti de-a lungul anului.

In Joia Mare, in unele sate, fetele de maritat fura matraguna de la vecini si o ascund sub pragul bisericii astfel incat preotul sa treaca peste ea. Astfel, conform obiceiului, vor fi placute de flacai mandri si vor fi invitate la hora pe tot parcursul anului.

In mod traditional, unele persoane tin post negru in Vinerea Mare. Nu se mananca si nu se bea nimic. De aceea, in unele zone ale Maramuresului si ale Bihorului, acestei saptamani i se mai spune si Saptamana Neagra.

Gospodinele nu au voie sa framante aluat sau sa-l coaca in cuptor caci se considera a fi un pacat mare. Se spune ca nimeni nu va putea manca din aceasta coptura, nici macar pestii...

In acelasi timp, in dimineata de Vineri, inainte de rasaritul soarelui, exista traditia scaldatului intr-o apa curgatoare sau a mersului prin roua. Datina ne invata ca cei care se cufunda de trei ori intr-o apa curgatoare vor fi feriti de boli si friguri, mentinandu-se sanatosi si energici tot timpul anului.

Ploaia in aceasta zi sfanta de vineri prevesteste un an roditor si abundent, iar lipsa ei un an sarac, lipsit de roade.

• Tot in Vinerea Mare este interzisa consumarea de otet si urzici. Pe cruce, Mantuitorul a fost batut cu urzici, iar buzele i-au fost udate cu otet.

In Sambata Mare, se fac ultimele pregatiri pentru masa de Paste, iar gospodinele trebuie sa incheie curatenia. Daca te impiedici in timp ce te indrepti catre slujba de Inviere, se spune ca vei avea un an greu si plin de incercari.

Sursa: Garbo.ro.

In Saptamana Mare, curatenia in gospodarii si case, vopsirea pomilor si a pietrelor cu var alb, aerisirea hainelor si a asternuturilor, desfundarea si curatarea gradinilor reprezinta o modalitate de a ura bun venit primaverii, dar si de a primi lumina Invierii in inimile si casele noastre.

In comunitatile rurale, de la mic la mare, fiecare are rolul sau bine definit in curatarea si primenirea ograzilor. In Noaptea Invierii insa, orice activitate gospodareasca inceteaza. Oamenii se pregatesc fizic si sufleteste pentru a primi lumina, pregatindu-si haine noi si dichisindu-se, scrie Garbo.