Panselutele ineaca Bucurestiul in praf

Bucurestiul respira poluare iar copiii Capitalei sunt primii si cei mai afectati.

Peste 220 de nou nascuti dintre cei decedati in primele 12 luni ale vietii ar fi putut sa fie salvati daca, in Bucuresti, intre 2004 si 2009, media anuala pentru factorul poluant denumit "pulberi in suspensie PM10" ar fi fost de 20 µg/m³, asa cum recomanda OMS.

In schimb, in Capitala, pentru PM10 (n.r: aer cu concentratii de pulberi in suspensie cu diametrul mai mic de 10 µm ) au fost identificate valori de peste cinci ori mai mari decat limita zilnica admisa prin regulamentele OMS si ale Uniunii Europene, iar pentru PM2,5 ( n.r: aer cu concentratii de pulberi in suspensie cu diametrul mai mic de 2,5 µm) de sase ori mai mari decat valorile de referinta.

De asemenea, in randul adultilor, peste 800 de locuitori ai Capitalei care au murit in perioada 2004-2009 ar fi putut fi salvati daca media anuala a anumitor poluanti din aer ar fi putut fi mentinuta si in Bucuresti in limitele impuse de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), releva un studiu publicat, miercuri, de un ONG, citat de MEDIAFAX.

Potrivit studiului citat, in conditiile in care ar fi fost respectate normele OMS, alti aproape 300 de bucuresteni din totalul celor care au fost internati cu probleme respiratorii numai in 2009 ar fi putut evita spitalizarea, fapt care ar fi adus o economie de 400.000 de lei pentru sistemul sanitar.

Pentru PM10 au fost identificate valori de peste cinci ori mai mari decat limita zilnica admisa prin regulamentele OMS si ale Uniunii Europene, iar pentru PM2,5 de sase ori mai mari decat valorile de referinta.

"Poluarea aerului nu este specifica unei anumite zone din Bucuresti. Mediile anuale pentru PM10 si pentru PM2,5 sunt mai mari decat limita anuala la fiecare statie la care sunt masurate. Sapte din totalul de opt statii au inregistrat mai multe depasiri zilnice decat permit normele europene", a mai reiesit din studiul realizat de Ecopolis, citat de MEDIAFAX

Autorii cercetarii recomanda autoritatilor locale o gestionare "diferita" a traficului, precum si incurajarea cetatenilor sa opteze pentru transportul in comun, pentru mersul pe bicicleta sau chiar pentru mersul pe jos in locul folosirii masinii personale. Autoritatilor nationale li se recomanda reglementarea mai stricta a poluarii, prin revizuirea standardelor de poluare pentru masini si pentru poluatorii industriali si comerciali, precum si stimularea productiei si consumului de energie regenerabila, "prin instrumente de taxare si investitii directe".

Seful Garzii de Mediu, Silvian Ionescu, sustine ca principala cauza a aerului poluat din Bucuresti o reprezinta numarul mare de masini care zilnic tranziteaza orasul.

„Responsabili suntem toti pentru ca ne-am cumparat masina intr-un oras construit pentru 100.000 de masini si in care zilnic circula un milion”, a spus acesta.

O a doua cauza a poluarii aerului o reprezinta „panselutele pe care le planteaza primarii de sector, pentru care este adus pamant vegetal, care depaseste bordura, motiv pentru care, la fiecare ploaie ajunge in rigole, unde se usuca si se ridica in atmosfera”, a spus Silvian Ionescu, conform MEDIAFAX.

Mai mult, presedintele organizatiei non-guvernamentale Eco Civica, Nicolae Radulescu Dobrogea, sustine ca pe strazile din Bucuresti sunt zilnic cinci tone de excremente de caine, care, intr-o luna, se transforma, de asemenea, in praf periculos pentru sanatate.

• 400 de tone de praf si noroi pe kilometru patrat

Potrivit Oanei Neneciu, coordonator in cadrul proiectului realizat de Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, anual, pe fiecare kilometru patrat al Bucurestiului se depun aproximativ 400 tone de praf si noroi, in timp ce 100 hectare de spatii verzi dispar anual, iar pentru fiecare autoturism nou inmatriculat dispar 1,2 arbori, scrie GreenReport.

Un raport al Fundatiei Soros Romania concluzioneaza si atrage atentia asupra inconsistentei politicilor romanesti de protectie a mediului, dar si asupra unor cazuri grave de nerespectare a legilsatiei actuale, care ar putea avea efecte grave.

Referindu-se la aplicarea politicii de mediu a Uniunii Europene in tara, Catalina Radulescu, avocat specializat in probleme de mediu si autoare a studiului "Politici si drepturi de mediu", este de parere ca „grefarea acesteia pe traditiile si obiceiurile din Romania s-a facut prin adoptarea unor pachete intregi de politici si de legi, care erau absolut necesare pentru dobandirea calitatii de stat membru UE, fara ca acestea sa fie insotite de programe educative la nivel scolar, universitar, de pregatire a functionarilor si soecialistilor care urmau sa le implementeze, a unor campanii de informare si constientizare a publicului cu privire la rolul sau in implementarea politicilor de mediu. Ca urmare, implementarea legislatiei in Romania, mai ales in contextul instabilitatii functiei publice si din sistemul public, este foarte dificila, probleme de implementare aparand atat la nivel central, cat si la nivel local. Aceste probleme sea graveaza in ultima perioada de criza financiara si s-ar putea spune si politica din Romania din ultima perioada, realizarea politicilor de protectie a mediului nefiind o prioritate", scrie Adevarul.

Cercetarea a fost realizata de Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis si a presupus monitorizarea calitatii aerului in Bucuresti pe intreg parcursul anului 2010, pe baza datelor colectate de la opt statii de monitorizare cu privire la sase factori poluanti.

Analiza rezultatelor dupa monitorizarea de un an a aratat ca substantele cu cele mai mari depasiri sunt pulberile in suspensie PM10 si PM2,5. PM10 si PM2,5 reprezinta, de fapt, forme de "praf", diferenta fiind marimea particulelor.