Multe dintre familiile care au trecut prin socul cauzat de diagnosticarea copilului cu autism au ajuns sa infiinteze asociatii pentru a-si face auzite nevoile. In timp, astfel de organizatii au ajuns sa reprezinte singurul sprijin pentru cazurile nou diagnosticate.
Parintii care se confrunta cu astfel de cazuri atrag atentia asupra importantei diagnosticarii cat mai rapide a copilului si recunosc ca acest lucru inca nu se intampla in Romania, desi ar putea fi la indemana oricarui medic.
Liuba Iacoblev, presedinta organizatiei neguvernamentale "Autism Romania", s-a lovit direct de incapacitatea medicului de a pune un diagnostic ale carui semne erau evidente.
"Mi-am dat seama de o anumita absenta. Nu era atat de vioaie si de comunicativa cu mine. Atunci m-am dus la doctor pentru un diagnostic oficial si pentru a vedea ce e de facut. La varsta aceea, doctorita neuropsihiatru din Constanta, nu un orasel si nu un satuc, mi-a spus ca nu e cazul sa ne gandim la autism, desi avea peste doi ani. A trebuit sa asteptam inca un an si ceva si ne-am reintors", povesteste aceasta.
- Recuperarea unui copil cu autism
Recuperarea unui copil cu autism poate da rezultate mai ales daca terapia este inceputa de la o varsta frageda si daca este corect aplicata. Recuperarea in astfel de cazuri inseamna ca acel copil se poate descurca singur, poate face fata emotiilor cat mai mult, singur, poate merge singur la scoala si invata precum un copil obisnuit.
Specialistii nu vorbesc de recuperare, ci de "a-l ajuta cat mai mult sa-si atinga potentialul". Potentialul copilului este pus insa pe ultimul loc ca factor ce contribuie la recuperarea lui, pentru ca factorii tin mai mult de parinti, terapeuti, consultanti, de resurse si gradul de afectare.
Problema acestor copii este ca sunt introvertiti, nestimulati si nu sunt constienti de ei, ca sine, raportandu-se la ceilalti. Astfel, multi dintre ei nu sunt constienti de propriul corp.
De exemplu, in cartea sa autobiografica, Donna Williams, o femeie autista, povesteste ca pana la vartsa de 30 de ani nu si-a simtit corpul. De exemplu, daca isi punea mana pe picior, ea simtea ori mana, ori piciorul, sau chiar nimic, fapt ce poate fi foarte bulversant. Astfel, nu suntem constienti de aceste lucruri pe care ei le traiesc, spun parintii copiilor cu autism.