Relatiile romano-ungare, incotro?

Ministrul maghiar al Afacerilor Externe, Martonyi Janos, spune ca relatiile dintre Ungaria si Romania sunt in prezent intr-o ”faza favorabila”, in special pentru ca partidele aflate la guvernare in ambele state sunt afliate Partidului Popular European (PPE).

”Pot sa intaresc faptul ca, acum, relatiile maghiaro-romane sunt intr-o faza favorabila. (...) Pot sa amintesc doua elemente pozitive: una ar fi ca, in ambele tari, sunt la guvernare partide care fac parte din PPE. Noi socotim foarte important acest lucru. (...) Ni se pare important ca din Guvernul Romaniei face parte si gruparea maghiarilor din Romania si ca, de asemenea, partidul maghiarilor face parte tot din PPE”, a declarat ministrul, la finalul intrevederii pe care a avut-o marti, la Palatul Victoria, cu vicepremierul Marko Bela, potrivit NewsIn.

Vicepremierul a declarat ca a discutat cu oficialul maghiar in special despre organizarea sedintei comune a celor doua guverne, care ar urma sa aiba loc in luna octombrie. ”Am discutat in mod concret despre sedinta comuna a celor doua guverne, care ar trebui sa aiba loc in luna octombrie. (...) Am discutat despre sustinerea Ungariei in ceea ce priveste indeplinirea criteriilor Schengen in cazul Romaniei sa reusim ca, in martie anul viitor, sa intram in Spatiul Schengen”, a declarat Marko.

O parte foarte importanta din buna intelegere dintre Ungaria si Romania a constituito si numirea europarlamentarului Laszlo Tokes in functia de vicepresedinte al Parlamentului European, la data de 15 iunie. Numirea acestuia a adus Ungaria si mai aproape de tara noastra, din moment ce un reprezentant puternic al comunitatii maghiare din Romania se afla intr-o functie de conducere in cea mai puternica institutie Europeana.

Tokes a fost sustinut pentru acest post inclusiv de delegatia romana din PPE, respectiv de UDMR, dar si de PDL, care il vedeau ca fiind "sansa istorica pentru reconcilierea romano-maghiara". Cu toate astea, reprezentantii PNL, cat si cei ai PSD si-au exprimat clar dezaprobarea fata de numirea acestuia si au refuzat sa il voteze pentru functia de vicepresedinte al PE, considerand ca acest lucru nu ar fi benefic pentru Romania si interesele tarii in Uniunea Europeana. Europarlamentarii PNL voteaza impotriva desemnarii lui Tokes

Europarlamentarii PSD au facut chiar si lobby impotriva lui Laszlo Tokes in PE, din cauza atitudinii sale ostile fata de statul roman si a atacurilor sale repetate la adresa noastra. Din perspectiva PSD, in functia de vicepresedinte al Parlamentului European trebuia sa se afle o persoana echilibrata, care nu ataca actualul sistem de granite din Uniunea Europeana si care cere imperativ anularea Tratatului de la Trianon.

Un punct pe care atat oficialii maghiari, cat si cei romani refuza sa-l aminteasca este „problema” dublei cetatenii pe care Ungaria le ofera maghiarilor din celelalte tari europene.

Masura privind acordarea dublei cetatenii, decisa de Parlamentul ungar la finele lunii mai, priveste circa 3,5 milioane de etnici maghiari, cea mai mare parte traind in Romania si Slovacia, dar si in Serbia, Croatia, Ucraina sau chiar Austria. Maghiarii sunt in numar mare in Romania si Slovacia. In Slovacia, ei reprezinta 10% din cei 5,4 milioane de locuitori. Premierul slovac Robert Fico a calificat proiectul drept "o amenintare de securitate" si a avertizat ca tara sa s-ar putea plange la OSCE. De asemenea Slovacia a hotarat sa retraga cetatenia slovaca pentru cetatenii care o cer pe ce ungara. [Ungurii, dubli cetateni, destabilizeaza Europa]

János Martonyi, a dat asigurari marti la Bucuresti ca legea ungara privind dubla cetatenie nu are nicio legatura cu probleme teritoriale, subliniind ca Budapesta "nu va acorda cetatenie in mod global", ci " strict individual".

"Am semnalat faptul ca aplicarea acestei legi nu va insemna acordarea cetateniei in mod global, ci in mod individual, la cerere. Pe parcursul aplicarii acestei legi vom respecta toate reglementarile internationale", a declarat ministrul Martonyi, la finalul intrevederii cu omologul sau roman, Teodor Baconschi.

De asemenea, János Martonyi a mentionat ca legea privind dubla cetatenie nu afecteaza cu nimic legea electorala ungara, care prevede ca au drept de vot cei care au domiciliul pe teritoriul Ungariei.

Intrebat daca aceasta lege nu incurajeaza cumva grupurile care solicita autonomia teritoriala, ministrul ungar de externe a subliniat ca "legea cetateniei nu are absolut niciun fel de legatura cu probleme teritoriale". "Va amintesc ca aceasta este problema si in alte zone ale tarii. Problema cetateniei, atat in cazul sarbilor, croatilor, romanilor sau altor natii, se ocupa de oameni, nu de teritorii", a spus Martonyi. "Cu problema autonomiei nu ne ocupam. Comunitatile umane au in vedere si au dreptul sa-si aleaga variantele in care doresc sa convietuiasca, ce fel de autonomie sau neautonomie doresc. Problema cetateniei si cea a autonomiei sunt doua probleme absolut distincte", a adaugat el.