Steve Vai, in concert la Sala Polivalenta

Concertul lui Vai de la Bucuresti va fi asadar asemanator celui inregistrat si vandut de artist sub numele "Visual Sound Theories", un spectacol tinut alaturi de Metropole Orchestra din Olanda in 2005. DVD-ul a fost lansat pe 26 iunie 2007, informeaza MEDIAFAX.

Intr-o conferinta de presa care a avut loc luni la Bucuresti, Vai si-a inceput discursul prin a le spune jurnalistilor prezenti ca el a inceput sa compuna muzica pentru orchestra de pe vremea cand inca nu stia sa cante la chitara.

"Am creat multa muzica pentru orchestra", a povestit artistul, amintindu-si, odata cu intrebarea unui jurnalist, despre un experiment unic pentru orice compozitor: Vai scrie muzica impreuna cu trandafirii din gradina lui.

Intr-un interviu publicat pe site-ul sau oficial, artistul povesteste cum sotia lui, Pia, a plantat mai multe soiuri de trandafiri, de mai multe culori, in gradina casei sale. Odata crescuti, trandafirii de mai multe culori se suprapun gardului construit din cinci barne orizontale, sustinute din loc in loc de stalpi verticali.

"Trandafirii suprapusi peste imaginea gardului arata ca niste frumoase note muzicale pe un portativ. Ies din casa in fiecare zi sau o data la doua zile si fac o fotografie, dupa care transcriu aranjamentul floral pe portativ. Culorile diferite ale trandafirilor reprezinta dinamica notelor. Cei mai putin colorati sunt note slabe, cei mai puternic colorati sunt notele mai sonore. Apoi cant la chitara muzica pe care o scriu. Ati fi surprinsi sa constatati la ce melodii bogate, calde poti ajunge facand chestia asta. Cu toate astea, uneori poti auzi si tepii trandafirilor", spune Vai in interviul publicat pe site-ul sau.

Pentru ca sortimentul de trandafiri se numeste "China Dolls", Vai pregateste o piesa care se va numi "Weeping China Doll".

"Lucrez la un cantec dragut pe care trandafirii mei il scriu alaturi de mine, care se va numi «Weeping China Doll»", mai spune Vai pe site-ul sau.

Muzicianul a povestit, in conferinta de presa de la Bucuresti, ca mai multe secvente muzicale astfel compuse apar in simfonia "Expanding the Universe", un produs la care Vai a lucrat trei luni si jumatate, cate 20 de ore pe zi.

Steve Vai se declara un om fericit. Asa si arata. Relaxat, jovial, mereu zambind. Spune ca cea mai grea componenta a vietii de artist este pentru el sa se trezeasca de dimineata si sa participe la evenimente de presa. Nimic despre neajunsurile, lipsurile si disconfortul din timpul turneelor, nimic despre greutatea de a convinge pe cand era necunoscut, nimic despre oboseala.

"Sunt fericit sa cant. Pentru mine sa cant, sa muncesc mult cu chitara este o placere. Nu este o chestie care trebuie facuta. Pentru mine asta este distractia. Munca ar fi sa fiu obligat sa nu mai cant", a spus Vai in conferinta de la Bucuresti.

Si totusi, desi nu se declara fan al conferintelor de presa, artistul a raspuns in detaliu tuturor intrebarilor care i-au fost adresate, astfel ca intalnirea lui cu jurnalistii romani a durat mai bine de o ora si jumatate. Timp in care Steve Vai a vorbit despre filozofia lui de viata, despre modul in care creeaza, despre sursele sale de inspiratie, despre muzica pe care o asculta si despre relatia cu muzica in general, dar si despre filme, muzica pustilor de astazi sau albine.

Artistul a povestit si despre anii petrecuti pe scenele mari ale lumii alaturi de artisti precum David Lee Roth sau David Coverdale, si-a amintit de chefurile "notorii" de-atunci, insa in toate mesajele lui Vai a pus accentul pe notiuni precum "pasiune", "munca", "lucru", "studiu".

"Chefurile de-atunci erau fantastice, iar David (Lee Roth, n.r.) le dadea pe cele mai tari. Era o nebunie sa fii un star rock in anii '80, insa eu am fost precum o albina pe marginea borcanului de miere: am gustat, dar n-am cazut niciodata inauntru", a povestit Vai.

A lamurit, in acest context, si povestea drogurilor: nu-i plac lucrurile care-i obtureaza claritatea.

"Mie-mi place sa caut intr-una, muzical vorbind. Caut si caut. Iar pentru ca in timpul cautarii muzicale sa ajungi la rezultatul dorit trebuie sa ai simturile perfect functionale. Este nevoie de claritate si nu mi-a placut niciodata sa-mi blochez claritatea. In plus, n-am fost niciodata un om foarte sanatos fizic, iar in turneele cu Frank, atunci cand si fumam, eram o epava. Mi-am dat seama ca daca o tin asa o sa mor, iar eu nu imi doream decat sa cant. Astfel, alegerea a fost simpla: am renuntat la restul si m-am dedicat cantatului, studiului", a povestit Steve Vai.

Steve Vai a vorbit apoi despre legatura care se naste intre doi muzicieni atunci cand canta impreuna. Modest, marele chitarist se declara uimit de viteza cu care canta pustii din noul val. Admite insa ca multora le lipseste feeling-ul.

"Cand ma uit la un muzician caut echilibrul corect intre abilitatile lui tehnice si investitia emotionala pe care el o face in melodia pe care o canta", a mai spus Vai.

Deloc greu de intuit, "fratele muzical" al lui Vai este fostul sau profesor, cel care i-a pus chitara in mana, Joe Satriani. "Am crescut impreuna in acelasi oras, el canta la chitara si m-a invatat si pe mine, iar legatura pe care o am, muzical, cu el, este ceva irepetabil", considera Vai.

In proiectul cu care vine miercuri seara la Bucuresti, Vai va canta cu o orchestra de camera formata din 35 de muzicieni: noua-zece violonisti, trei interpreti la viola, doi la violoncel, unul la contrabas, trei percutionisti, un pianist si aproape 20 de suflatori. Lor li se vor alatura muzicienii "de trupa rock" pe care Vai ii va avea alaturi pe scena: unul dintre cei mai buni bateristi romani, Marcel Moldovan, care canta alaturi de Marius Pop in The M Theory, un proiect fusion de o forta extraordinara si de o calitate comparabila cu cea din tarile cu traditie in muzica, Adrian Ciuplea, un super-talentat basist roman care canta cu trupa Vita de Vie, Calin Grigoriu, un excelent chitarist, si Fernando Draghici, claparul de la Krypton.

Despre relatia cu muzicienii cu care va imparti scena de la Bucuresti si cu care a repetat de luni pentru concertul de miercuri, Steve Vai s-a referit ca la doua specii de instrumentisti diferite.

"Cu muzicienii de orchestra este foarte simplu: performanta, pentru ei, este sa inteleaga repede partitura pe care o au de cantat si s-o interpreteze cat mai bine. Cu ceilalti, cu cei din trupa rock, lucrurile sunt putin mai complicate. Ei au o alta viziune, au un alt mod de a se exprima. Sper sa ne intelegem perfect pana la urma", a mai spus, modest, Steve Vai.