Precedent PERICULOS! Noua regiuni SEPARATISTE care ar putea profita de independenta Scotiei

Miscarea separatista din Quebec are motivatii etno-nationaliste, sustinatorii afirmand ca populatia majoritata franceza este in pericol de a fi asimilata de cultura anglofona din restul Canadei. Pana in prezent, provincia a organizat fara succes doua referendumuri pentru a a se separa de Canada.

Partidul Sinn Fein din Irlanda de Nord militeaza de ani buni pentru un stat independent de Marea Britanie si unirea cu Irlanda. Pe fondul crizei economice, ideea a inceput sa rezoneze cu o parte tot mai mare a irlandezilor.

Referendumul din Scotia va influenta enorm Catalonia. Desi beneficiaza de un nivel ridicat de autonomie culturala si politica, regiunea vrea propriul stat, catalanii sustinand ca Spania profita de "bogatia" regiunii. Chiar daca Madridul refuza sa accepte organizarea unui referendum de independenta, evenimentele din Scotia schimba total situatia din Catalonia, scrie mediafax.ro.

O alta regiune spaniola care doreste independenta este Tara Bascilor. Desi aceasta regiune este intr-o situatie economica mai proasta decat Catalonia, nationalistii basci sunt mult mai vocali, organizatia ETA ucigand peste 800 de persoane in efortul de a obtine secesiunea. Din fericire, ETA a renuntat la violenta in urma cu trei ani. Totusi, nici agresivitatea si nici negocierile nu au adus aceasta regiune mai aproape de un referendum.

Situatia din Belgia este una cu totul speciala. Tara este formata din Flandra vorbitoare de olandeza, Valonia vorbitoare de franceza si regiunea bilingva Bruxelles. In cazul in care Flandra va deveni independenta, Belgia va pierde jumatate din populatie si putere economica.

Neclara este si situatia Valoniei. Au fost discutii despre unirea acesteia cu Franta, Luxemburg sau chiar Germania. Dar pana in prezent, belgienii au reusit sa ramana impreuna.

In conditiile in care zona nordica a tarii, Lombardia, Valle de Aosta, Piemont, Liguria, Veneţia şi Emilia Romagna, genereaza o mare parte din PIB-ul Italiei, o mare parte din italienii din nordul tarii considera ce cei din centrul si sudul Italiei irosesc banii pe care ei ii produc. Drept urmare, miscarea separatista are motivatii strict economice.

Dupa ce regiunea a trecut din mainile Austro-Ungariei in cele italiene, dupa sfarsitul Primului Razboi Mondial, Mussolini a incercat sa "italienizeze" Tirolul de Sud. Dupa sfarsitul regimului, regiunea a castigat din ce in ce mai multe autonomie, obtinand chiar dreptul de a-si pastra o mare parte din venit. Totusi, criza datoriilor a a reaprins dorinta separatista, tot mai multi dintre cetatenii Tirolului de Sud cerand separarea de Italia.

Statul francez refuza sa acord chiar si autonomie Corsicai, considerand ca alte regiuni, precum Bretania sau Alsacia, ar putea cere chiar independenta. Mai mult de atat, Parisul a incercat multa vreme sa elimine complet limba corsicana din viata publica.