Cunoscut pentru macelul de la Lyon, Barbie a trait liber 39 de ani inainte sa fie arestat. Acesta s-a remarcat pentru faptul ca era extrem de violent si brutal. Se zvoneste ca ar fi ordonat executarea a 12.000 de oameni. Dupa razboi, a fost protejat de catre englezi in schimbul unor informatii pretioase in ceea ce priveste cel de-al doilea Razboi Mondial, iar apoi a ajuns la fel ca si Alvensleben in Argentina.
In 1965, Barbie a fost recurtat de serviciile de informatii externe vest-germane. S-a mutat in Bolivia, unde – potrivit zvonurilor – i-ar fi ajutat pe americani in capturarea si executarea lui Che Guevara. In 1971, Barbie a fost gasit in Bolivia de o echipa de vanatori de nazisti. El a fost insa protejat de guvernul bolivian pana in 1983. Abia atunci guvernul lui Hernán Siles Zuazo l-a arestat si l-a trimis in Franta. Paradoxal, in 1991, acesta moare la varsta de 77 de ani, de leucemie.
Intre iunie 1943 si august 1944, Brunner a condus lagarul de la Drancy, din apropierea Parisului. Brunner a fost principalul asistent al lui Adolf Eichmann, (executat in Israel) presupus ca ar fi responsabil pentru moartea a 140.000 de evrei.
Brunner a fugit dupa razboi, ajutat de americani. A lucrat ca sofer in armata SUA, iar in 1954 a fugit tocmai in Siria pentru ca fusese condamnat la moarte in Franta. Vanatorii nazisti l-au descoperit de mai multe ori, dar guvernul sirian l-a protejat. Brunner a fost tinta a multor atentate cu bomba, acesta nu a cazut prima nici unuia.
The Guardian scria despre Brunner ca e cel mai important lider nazist inca in viata, din moment ce nu exista informatii cu privire la moartea sa.
Ultimul, dar nu si cel din urma este Walter Rauff. Despre acest colonel SS se crede ca ar fi responsabil pentru moartea a peste 100.000 de oameni in timpul razboiului. Acesta s-a implicat activ in dezvoltarea proiectului in ceea ce priveste metoda camerelor mobile de gazare, folosite ca metoda de executie. Intre 1942-1943, Rauff a participat la persecutiile impotriva evreilor din Orientul Mijlociu, fiind vinovat de moartea a mii de oameni din Palestina, Irak, Siria, Liban, Egipt si Libia.
Dupa razboi, Rauff a evadat dintr-un lagar american unde fusese inchis, ajutat de catre un episcop catolic. Recrutat de catre sirieni in 1948, el a fost consilierul lui Hosni Zaim, fost presedinte al statului. Ulterior, acesta a fugit in Chile.
Intre 1958 si 1962, Rauff a lucrat pentru serviciile de informatii germane. Cu toate acestea, in 1962, RFG a cerut extradarea lui Rauff. El a fost arestat atunci, dar Curtea Suprema a decis eliberarea sa. Venirea la conducerea tarii a lui Salvador Allende nu a schimbat situatia, acesta declarand (intr-o scrisoare catre Simon Wiesenthal) ca nu poate schimba o decizie a Curtii Supreme. Rauff a murit in 1984, la Santiago.
Unul dintre cei mai cunoscuti comandantii SS, Erich Priebke s-a nascut la Hennigsdorf in 1913. Se zvoneste ca acesta ar fi responsabil de moartea a cel putin 335 de oameni. El este exemplul perfect care demostreaza lacunele justitiei atunci cand vine vorba de urmarirea acestor criminali.
Priebke a murit anul trecut, in octombrie, la varsta fenomenala de 100 de ani. In decursul a zeci de ani, Erich Priebke a trait in Argentina sub numele sau adevarat. Abia in 1998 el a fost condamnat in Italia la inchisoare pe viata. Ultimii 14 ani din existenta i-a petrecut sub arest la domiciliu in locuinta sa din Roma, unde a si fost imormantat crestineste, in ciuda protestelor vehemente a celor care se opun reformelor de modernizare ale Bisericii Catolice.
Wagner, un alt ofiter SS, cunoscut ca si "Lupul" sau "Bestia", datorita brutalitatii iesite din comun de care a dat dovada, a fost directorul adjunct la al lagarului de la Sobibor. Nascut la Viena, in 1911, a participal la programul Euthanasia initiat de guvernul nazist, prin care mii de oameni considerati bolnavi incurabili au fost ucisi.
Chiar daca fusese condamnat la moarte in Germania, acesta a reusit sa fuga in Brazilia, unde a fost descoperit pana la urma de faimosul Simon Wiesenthal. In urmatorii ani, Israel, Austria, Polonia si RFG-ul au cerut in zadar extradarea si condamnarea acestuia. In 1980, nazistul a fost gasit mort in casa lui, cu un cutit in piept. Doar cu un an inainte, Wagner daduse un interviu pentru BBC in care sustinea ca totul devenise pentru el o rutina banala. „Nu aveam niciun fel de sentiment. Devenise doar o alta slujba. Seara nu vorbeam niciodata despre munca noastra, doar beam si jucam carti.”
Dupa ce a participat la invazia din Franta si Polonia, Reinefarth a fost trimis de catre Hitler, in Polonia, unde avea ca insarcinare reprimarea rebeliunii din aceasta tara. In august 1944, Reinefarth a ordonat uciderea a 40.000 de oameni din districtul Wola. Conform unei scrisori semnata chiar de el, acesta se plangea in timpul Insurectiei ca nu are destula munitie pentru a isi duce planul la bun sfarsit.
Imediat dupa razboi, Reinefarth, a fost folosit in repetate randuri de care Marea Britanie si SUA ca martor in procesele de la Nürnberg, iar din acest motiv acesta nu a fost extradat in Polonia, unde ar fi fost executat. Reinefarth a fost ales primar al orasului Westerland, iar in 1962 a fost ales deputat in parlamentul din Schleswig-Holstein. In anii ’70, s-a pensionat si a beneficiat de o pensie de general. Reinefarth a murit in mai 1979.
Axmann a fost unul dintre cei care practic au asistat la moartea lui Hitler. In 1945 a fost arestat in 1945, iar patru ani mai tarziu a fost condamnat la doar 3 ani si 3 luni de inchisoare, sentinta care a fost la momentul respectiv foarte criticata. Dupa eliberare, Axmann a devenit un om de afaceri de succes si a murit in 1996 la varsta de 83 de ani.
Ludolf von Alvensleben
5/8
Alvensleben, si el fost ofiter SS, este considerat responsabil cu executiile din Pomerania, din timpul ocupatiei germane din Polonia. Arheologii au descoperit un sit, unde se estimeaza ca ar fi fost ingropati aproximativ 6.000 de polonezi. Nascut in Prusia, germanul este considerat responsabil si pentru moartea a 12.000-16.000 de oameni in timpul executiilor de la Piaśnica dintre anii 1939-1940.
Alvensleben a fost prins de englezi, in 1945 si inchis in lagar dar a reusit sa evadeze. A fugit in Argentina, unde a si murit in 1970. In 1964, s-a cerut o cerere de extradare dar aceasta fost refuzata vechement de catre guvernul argentinian.
Chiar daca cel de-al doilea Razboi Mondial s-a terminat acum foarte mult timp, vanatoarea nazistilor vinovati pentru unele dintre cele mai odioase crime din istorie continua si in zilele noastre. Va prezentam in randurile urmatoare zece povesti, opt oameni care sunt responsabili de moartea a mii de oameni nevinovati si nu au fost condamnati niciodata pentru acestea.