Locul de munca si saracia: Romanii, cei mai nemultumiti europeni

In ceea ce priveste politicile privind combaterea saraciei, 78% dintre europeni considera ca statele nu fac mare lucru sa rezolve aceasta probleme. In topul nemultumitilor se afla romanii si grecii.

59% dintre romani si 60% dintre greci considera ca nesatisfacatoare masurile, luate de state pentru combaterea saraciei, in timp ce 6% dintre romani sunt multumiti, iar 3% sunt nehotarati in legatura cu aceasta problema. Procentul grecilor multumiti este putin mai mare, de 9%, ceea ce inseamna ca de fapt romanii sunt cel mai critici fata de politicile luate de statul roman pentru combaterea saraciei.

In urma Greciei si Romaniei se afla Letonia cu 52% din populatie complet nemultumita de masurile guvernului pentru rezolvarea problemelor saraciei. Cei mai multumiti europeni in aceasta problema sunt olandezii (49%) si luxemburghezii (41%).

Majoritatea respondentilor din statele membre considera ca apartenenta tarii in cadrul Uniunii are un impact pozitiv asupra politicilor adoptate in statele membre pe piata muncii. Media acestora este de 52%. Dintre cei mai entuziasmati europeni sunt slovacii, estonii, maltezii si olandezii.

59% dintre romani sunt de parere ca UE are un impact pozitiv asupra politicilor de pe piata muncii. Totodata, 68% din romani apreciaza ca UE are un impact benefic asupra infiintarii de locuri de munca si combaterii somajului.

De acealalta parte, a europenilor nemultumiti de impactul UE, se afla francezii, portughezii, britanicii si, surprinzator, spaniolii, care anul trecut erau foarte multumiti de acest aspect.

Procentajul romanilor increzatori in capacitatea lor de a-si pastra locul de munca in urmatoarele luni se situeaza la 83%, aproape de media europeana de 82%. In timp ce 12% din romani nu au incredere in propriile abilitati de a-si pastra slujba, la nivel european procentajul este de 15%.

Cei mai increzatori europeni ca isi vor pastra locurile de munca sunt suedezii (95%), danezii (92%), germanii (92%) si finlandezii (91%), in timp ce grecii sunt cei mai nesiguri (44%) privind acest aspect.

• 9 din 10 romani ar accepta un job sub calificarile lor

Romanii acorda o importanta peste media UE experientei profesionale (61% fata de 54% in UE) si nivelului de calificare (62% fata de 51%) in privinta gasirii unui loc de munca, dar se situeaza sub medie la abilitatea de adaptare (23% fata de 35%), la cunoasterea calculatorului (15% fata de 19%) sau competente lingvistice (9% fata de 17%), relateaza MEDIAFAX.

Respondentii din Romania au o mobilitate mai redusa, raportat la UE, pe piata muncii si prefera ca in cazul concedierii sa-si caute acelasi tip de slujba in aceeasi localitate, se arata in studiul Eurobarometru. Astfel, 53% din romani ar cauta un loc de munca similar in orasul in care se afla daca ar fi concediati, fata de o medie europeana de 48%. Doar 18% din romani, jumatate fata de media UE, si-ar cauta acelasi tip de loc de munca in alt oras, in timp ce 19%, raportat la 21% in UE, ar viza o slujba complet diferita in aceeasi localitate.

Doar 6% din romani ar schimba si tipul de munca si localitatea, in timp ce in UE procentajul este de aproape dublu, de 11%.

Unul din zece romani si-ar deschide propria afacere fara angajati, fata de 13% la nivel comunitar, in timp ce 3% ar opta pentru o afacere cu angajati, la fel ca in UE.

• Topul salariilor pentru tineri in Europa

Aproape jumatate dintre romani, 47%, considera ca prea multe persoane se pensioneaza prea devreme, aproape de media de 44% a UE. Totodata, 81% dintre respondentii din Romania sunt de acord cu flexibilizarea contractelor de munca pentru a incuraja infiintarea de noi slujbe, peste media Uniunii de 72%.

Procentajul romanilor care au participat la un curs de instruire sau alt tip de formare profesionala, in ultimii doi ani, este de 15%, de doua ori mai mic decat media UE de 29%. Peste 80% din romani au afirmat ca nu au participat la astfel de cursuri, in timp ce 2% au spus ca nu stiu.

Doar 7% din romani au beneficiat de astfel de cursuri finantate de angajatori, comparativ cu 18% in UE, 5% au platit ei insisi costurile (6% in UE), iar 3% au urmat cursuri pentru care costurile au fost suportate de stat (7% in UE).