In ce tari este legal absintul?

Controversele despre absint au aparut in momentul in care s-a sustinut ca ar avea efecte negative. Multi spuneau ca este halucinogena, insa acest lcuru nu a putut fi dovedit stiintific niciodata. Totusi, uleiul de pelin este extrem de toxic, lucru demonstrat prin intermediul unui experiment in cadrul caruia un porc de Guineea a fost expus vaporilor de alcool , iar altul vaporilor de ulei de pelin. Cel de-al 2-lea a a fost afectat mult mai rau decat primul. Prin acest experiment insa nu s-a demonstrat posibilitatea aparitiei efectelor nocive ale bauturii, deoarece cantitatea de ulei de pelin este infima.

De-a lungul timpului au fost intalnite mai multe cazuri de manifestari bizare in urma consumului de absint. Boche este renumit pentru ca, aflandu-se sub influenta Absinthe-ului, s-a dezbracat in strada Saint-Martin si a murit in timp ce dansa Polka. In anul 1905, Jean Lanfray si-a ucis familia si a incercat sa se sinucida, dupa ce a baut doua pahare cu Absinthe. Mai mult de 82.000 de oameni au semnat atunci o petitie pentru ca bautura sa fie interzisa in Elvetia. In scurt timp absintul a devenit ilegal in Belgia si Brazilia. Dupa cativa ani, exemplul a fost urmat in majoritatea tarilor europene, acest lucru generand inevitabil dezvoltarea unor retele subterane care faceau contrabanda cu “licoarea interzisa”.

Potrivit Huffington Post, aceasta idee a fost adesea perpetuata de catre Oscar Wilde si alti artisti sau scriitori, desi efectele reale, au constituit adesea subiect de polemica. Unii sunt de parere ca, vinovat de forta acestei bauturi, ar fi doar cantitatea mare de alcool pur continut de absint:  60 - 70 procente.

In Australia, consumul acestei bauturi este regularizat, si trebuie sa contina maximum 10 mg thujone/kg in bauturile alcoolice, absintul fiind acceptat doar daca este venit din import.

In Canada, consumul de absint variaza de la provincie la provincie, fiecare avand propriile limitari, in afara de British Columbia, unde poti bea, pana cazi sub masa.

In Brazilia, absintul este legal, insa exista o lege nationala care spune ca nicio bautura alcoolica nu trebuie sa aiba un volum de alcool mai mare de 53.8 procente.

Uniunea Europeana a regularizat consumul de absint, fiind permis un nivel maxim de 10 mg/kg de thujone, in bauturile alcoolice cu mai mult de 25% alcool pe volum si 35 mg/kg in alcoolul marcat. Insa, fiecare tara in parte isi poate face propriile reguli, desi majoritatea tarilor isi ghideaza bautorii dupa aceste reguli.

In Republica Georgia este legal sa produci si sa distribui absint.

In ciuda faptului ca a fost banat din 1923 pana in 1991, Germania nu mai regularizeaza consumul acestei bauturi in afara legilor obladuitoare ale Uniunii Europene, deci e legal!

Noua Zeenlanda are o permisivitate variata, in conditiile in care nu exista o lege exacta care sa interzica aceasta bautura, insa unele localuri nu accepta comercializarea ei.

• In urma unor studii s-a constatat ca nu substantele din absint produceau simptomele incriminate, ci consumul excesiv al acestei bauturi. Efectele nu difera, de fapt, de alcoolismul provocat de consumul in exces al altor bauturi alcoolice. Ca urmare, in Elvetia, tara de origine a absintulului, a fost ridicata interdictia de fabricare si comercializare.

In Elvetia, interzicerea absintului a fost ridicata in anul 2005, insa acesta trebuie sa fie distilat si nu poate fi vandut in variantele colorate.

In SUA absintul este legal, (oarecum), fiind scos din ilegalitate in 2007. Cu toate acestea absintul vandut in SUA trebuie sa nu contina thujone, sau sa aiba  mai putin de 10 mg/kg, iar cuvantul  "absint" nu poate aparea in numele brandului.

In mod traditional absintul trece printr-un adevarat ritual de preparare. Acesta se toarna intr-un pahar special, pe a carui gura se asaza o lingurita cu un design aparte, avand rolul unei site. Pe lingurita se asaza un cubulet de zahar, deasupra caruia se picura apa rece ca gheata. In acest fel, zaharul incepe sa se dizolve si sa curga in absint, fara insa ca impuritatile din zahar sa treaca in bautura. Continutul din pahar se dilueaza pana ajunge la o proportie intre 3:1 pana la 5:1. Dupa indulcire si diluare, bautura isi schimba nuanta, din verde devenind opaca, cu o textura apropiata de cea a laptelui. Taria licorii obtinute nu depaseste ce cele mai multe ori pe cea a vinului.

O alta forma de indulcire care insa nu este la fel de folosita, dar poate fi considerata “exotica”, este topirea cubului de pe lingurita cu ajutorul focului, pentru ca zaharul caramelizat sa curga in absint.

Multe persoane prefera totusi sa il consume sec, fara adaos de apa si zahar. Aceasta forma nu este recomandata din cauza gustului extrem de amar pe care licoarea il are in forma primara. Nici distileriile care il produc nu recomanda consumul lui simplu, scrie Yuppy.ro.