Ce are in comun literatura cu dictatura : De la Gaddafi la Stalin

“Evadarea din iad” este un volum de nuvele si eseuri publicat de Gaddafi, insa cei mai mult cititori spun despre aceasta colectie ca povestile nu au un scenariu concret si ca sunt lipsite de continut.

Cea mai ciudata dintre aceste povestiri se cheama “Sinuciderea astronautului” si in ea este relatata povestea unui astronaut care, dupa o lunga sedere in spatiu, isi da seama ca nu se poate reajusta vietii de pe pamant si se sinucide.

Nu ar fi ceva extraordinar, daca nu ar fi intentionata ca o poveste pentru copii.

Alte teme tratate de liderul libian sunt decaderea urbana si fundamentalismul islamic. Grija pentru mediul inconjurator si respectul pentru traditii sunt prioritare in sistemul de valori gadaffian, iar modul de viata al beduinilor din desert este privit cu mult respect.

De la Gaddafi citire: “Acesta e orasul: o moara care-si macina proprii cetateni, un cosmar pentru constructorii sai.

Te obliga sa-ti schimbi infatisarea si sa-ti inlocuiesti valorile; iti iei o personalitate de oras, care nu are nici culoare, nici gust. Orasul te obliga sa auzi sunetele celor pe care nu vrei sa ii auzi. Esti obligat sa le mirosi respiratia. […] Copii sunt mai rai decat adultii. Casele nu sunt case, sunt pesteri si gropi.”

Saddam Hussein a fost un scriitor prolific, acesta nerenuntand la condei si hartie nici in ultimele momente dinaintea capturarii sare de catre americani, potrivit Foreign Policy.

Iata ceea ce se crede a fi ultimul sau poem dinaintea capitularii:

"Catre toti oamenii, n-o sa va dezamagim niciodata,
Chiar si in catastrofe, tot partidul nostru este liderul.
Imi sacrific sufletul pentru voi si pentru poporul meu,
Sangele e ieftin in vremuri grele.
Nu ingenunghem si nu ne frangem cand atacam
Dar chiar si asa, ne tratam dusmanul cu onoare."

• Dar cartea care a ajuns best-seller in Iraq si care urmeaza sa fie ecranizata de insusi Sasha Baron Cohen, se cheama “Zabiba si Regele”.
  

Este o poveste de dragoste alegorica, care se desfasoara in Irak-ul celor “1001 de nopti” si in care, o femeie foarte frumoasa, pe nume Zabiba se indragosteste nebuneste de un rege pe nume Arab. Zabiba il invata pe Arab cum sa conduca o tara si il povatuieste despre Islam.

Dar Zabiba este casatorita, si inca cu un om rau, care o abuzeaza. Alegoria e simpla : Sotul cel rau personifica Statele Unite care invadeaza si jefuiesc un Irak inocent.

Deloc intamplator, personajul Arab impartaseste acelasi loc de nastere ca si creatorul sau, adica Tikrit.

Daca e sa dam crezare propagandei nord-coreene, Kim Jong Il a scris, doar in anii facultatii, 1500 de carti.

Printre acestea, se numara titluri ca “Haideti sa avansam sub marxism-leninism si sub ideea Juche!” ( o doctrina inventata de Kim-Jong-Il), sau “Socialismul nostru centrat pe mase nu va pieri!”

Un alt titlu este “Cinema-ul si regia”, in care lideurl de la Phenian explica cum sa aplici teoria sa politica, regiei de film:

“ In regia de film, elementul cheie este sa lucrezi bine cu artistii, cu tehnicienii si producatorii, sa le asiguri personalul necesar pentru realizarea filmului. Acesta este felul nostru, felul Juche, de a face regie, in care regizorul este comandantul suprem al grupului de creatie, in care dam prioritate politicii si oamenilor care trudesc la film.”

“Acest sistem incorporeaza elementele fundamentale ale sistemului socialist si a teoriei Juche, conform careia omul este stapanul tuturor si acesta decide totul.”

Inainte de a fi cunoscut ca cel care si-a omorat milioane de conationali dictatorul sovietic a fost un faimos poet gruzin care scria poeme dedicate naturii si eroilor din clasa muncitoare. A fost chiar publicat intr-o antologie locala si contemporana, iar pana in anii ’70 copii ii stiau pe dinafara poeziile.

Invocatiile rapsodice ale unei Georgii luxuriante au incantat nationalistii si pe cei care luptau impotriva represiunii tariste. Iata cateva strofe dintr-un poem reprezentativ, care se cheama “Dimineata”:

“Bobocul rozaliu a inflorit
Fugind dupa violeta de-un albastru pal
Starnita de o adiere de lumina
Lacramioara vaii s-a aplecat asupra ierbii

O, Georgia, floarea mea!
Fie ca pacea sa domneasca pe pamantul meu natal
Si fie ca voi, prieteni sa faceti
Prin studiu, tara renumita!"

Dictatorul turkmen avea o parere foarte buna despre opera sa. Acesta recomanda ca tineretul sa-i citeasca cartea de trei ori pe zi, daca vor sa ajunga in rai. Citire: "O persoana care citeste Ruhnama, devine destept...si dupa, ajunge in rai!”

Potrivit Ruhnama, poporul turkmen "are o istorie mareata, care dateaza de la Noe insusi.”

"Illah a facut sa creasca numerul turcmenilor. Dumnezeu le-a dat doua calitati speciale: bogatie spirituala si curaj. Ca sa le lumineze calea, Dumnezeu le-a intarit capacitatea spirituala si mentala cu abilitatea de a vedea realitatea din spatele evenimentelor.

Dupa aceea, El le-a dat servitorilor Sai urmatorul nume : Turk Iman. Turk inseamna esenta, iar iman inseamna lumina. Asadar, turkmen inseamna "facut din lumina, a carui esenta e lumina”.”

In culmea regimului Niyazov, aceasta carte era peste tot: in scoli, birouri guvernamentale, sau la televiziunile controlate de stat, care existau numai pentru ai promova “opera”. Chiar si luna septembrie a fost redenumita in “Ruhnama”.