Slideshow Cu ce mai incendiaza Wikileaks mapamondul?

Aproape 800 dintre documentele diplomatice americane dezvaluite de WikiLeaks se refera la NATO, insa printre acestea nu se numara nici unul clasificat strict secret, afirma cotidianul belgian Le Soir, citat de AFP.

"799 dintre documente se refera la NATO. Dintre acestea, 111 sunt clasificate secret si 520 sunt confidentiale", conform primelor informatii obtinute de cotidianul belgian, asociat la publicarea informatiilor.

Si Belgia face obiectul unor documente diplomatice americane, unul dintre acestea referindu-se la tratativele pentru primirea unui detinut eliberat de la Guantanamo, relateaza MEDIAFAX.

Belgia a acceptat sa primeasca un fost detinut, sustinand eforturile administratiei presedintelui Barack Obama de inchidere a centrului de detentie infiintat in ianuarie 2002 de predecesorul sau, George W. Bush, pentru combatantii inamici capturati in razboiul impotriva terorismului. In februarie, ambasadorul SUA la Bruxelles, Howard Gutman, a cerut Belgiei sa dea un exemplu si sa primeasca si alti detinuti.

"Daca Belgia da un exemplu, cine ar putea refuza sa i se alature? Ce tara ar refuza sa ajute la inchiderea centrului de la Guantanamo, daca Belgia deschide drumul?", a spus Gutman, referindu-se la reticentele exprimate de numeroase tari europene in ceea ce priveste primirea fostilor detinuti.


Cititi si: Peste 1.000 de documente publicate de Wikileaks contin referiri la Romania

Diplomatia este talentul de a spune lucruri in mod elegant in public, fara a ofensa, dar telegramele secrete americane publicate de WikiLeaks duminica dezvaluie ca angajatii Departamentului de Stat au emis adeseori opinii nemiloase, relateaza AFP, potrivit MEDIAFAX.

Printre miile de documente publicate de WikiLeaks se afla portrete putin flatante ale liderilor aliati sau nu ai Statelor Unite. ["Ne asteptam ca WikiLeaks sa publice numeroase mesaje diplomatice"]

• Presedintele francez NICOLAS SARKOZY (foto). "Suspicios si autoritar", potrivit ambasadei americane, care subliniaza modul dur pe care il adopta presedintele francez cu colaboratorii sai.

• Premierul italian SILVIO BERLUSCONI. Un diplomat american de rang inalt l-a descris drept "iresponsabil, vanitos si ineficient in calitate de lider european moderat". O alta telegrama il descrie drept "slab din punct de vedere fizic si politic" si afirma ca obiceiurile sale de a face petreceri pana dimineata il impiedica sa se recupereze.

• Presedintele afgan HAMID KARZAI. Un document il califica drept "extrem de influentabil" si inclinat sa se lase convins de teorii ale complotului.

• Liderul libian MUAMMAR KADHAFI. O telegrama arata ca "depinde aproape obsesiv de un nucleu dur de oameni de incredere" si ca nu stie sa calatoreasca fara o infirmiera ucraineana bine dotata fizic. Liderului ii este teama sa survoleze apele si sa urce in cladiri cu etaj.

• Presedintele rus DMITRI MEDVEDEV. "Este Robin al lui Batman jucat de Putin", potrivit ambasadei Statelor Unite la Moscova, care face aluzie la tanarul camarad al eroului de benzi desenate, pentru a sublinia ca de fapt premierul Vladimir Putin este cel care detine puterea in Rusia. Presedintele rus este calificat, de asemenea, drept sters si "ezitant".

• Premierul rus VLADIMIR PUTIN. Este considerat "masculul dominant" ("alpha-male").

• Premierul turc TAYYIP ERDOGAN. Este considerat izolat si prost informat. Se indoieste de toti si "este inconjurat de un cerc de consilieri care il flateaza dar il dispretuiesc". Erdogan isi ia aproape toate informatiile din ziarele islamiste si analizele ministerelor sale nu il intereseaza, scriu diplomatii americani la Ankara. Ministrul turc de Externe, AHMET DAVUTOGLU este calificat drept "exceptional de periculos" de un informator al diplomatilor americani care avertizeaza asupra influentei islamiste a acestuia asupra lui Erdogan.

Cancelarul german, Angela Merkel, evita riscurile, apreciaza diplomati americani in documentele confidentiale dezvaluite de WikiLeaks si publicate duminica de saptamanalul Der Spiegel, relateaza MEDIAFAX, citand AFP.

"Se teme de riscuri si rareori se arata creativa", se arata intr-un document transmis de ambasada americana la Berlin in data de 24 martie 2009, care adauga ca Merkel este considerata "tenace atunci cand se afla in dificultate" si este "metodica, rationala si pragmatica".

Diplomatii americani au insa o atitudine dura fata de ministrul german de Externe, vicecancelarul Guido Westerwelle, liderul liberalilor din FDP. Conform Der Spiegel, acesta este considerat incompetent si antiamerican, iar personalitatea sa "exuberanta" il transforma intr-o persoana imprevizibila.

Liderul CSU, aripa bavareza a partidului CDU, Horst Seehofer, este criticat pentru lacune grave. "Nu are mare lucru de spus in ceea ce priveste politica internationala si pare sa ignore fapte de baza", afirma diplomatii americani, adaugand ca acesta s-a declarat surprins sa afle ca jumatate dintre cei 40.000 de militari inca stationati in Germania se afla in Bavaria, landul pe care il conduce din 2008.

Ministrul Apararii, Karl-Theodor zu Guttenberg, personalitate in plina ascensiune a CSU, este unul dintre putinii politicieni agreati de diplomatii americani. "Este un prieten apropiat si declarat al Statelor Unite", care aduce "un pic de stralucire in guvernul german". El le-a dezvaluit diplomatilor americani ca Westerwelle "a fost un obstacol mai mare decat opozitia in calea sporirii efectivelor germane in Afganistan" si s-a plans si de Merkel, pe care o considera "incapabila sa aplice propria politica economica".

Diplomati germani au afirmat ca secretarul de Stat american, Hillary Clinton, a discutat vineri cu omologul sau german, pentru a-si exprima "regretul inaintea publicarii documentelor interne americane".

Departamentul de Stat american a cerut "detalii despre relatiile personale dintre liderii bulgari si oficiali sau oameni de afaceri rusi", intr-o directiva trimisa in 2009 ambasadei SUA la Sofia, publicata de site-ul Wikileaks.org si citata de cotidianul The Guardian in editia online.

In acest document semnat de secretarul de Stat american Hillary Clinton si trimis ambasadei de la Sofia cu cateva luni inainte de o intalnire intre aceasta si omologul sau bulgar, diplomatilor americani li se cere sa obtina informatii precum numere de cont bancar, numere de telefoane, faxuri, adrese de e-mail si alte "informatii biografice relevante", informeaza MEDIAFAX.

Potrivit site-ului citat, prioritatea directivei americane vizand Bulgaria o constituie informatiile despre statul de drept, nivelul coruptiei si al crimei organizate la cel mai inalt nivel in stat.

Documentul contine un capitol separat despre relatiile Bulgariei cu Rusia. Astfel, Statele Unite le-au cerut diplomatilor americani sa obtina date despre "oficialii de rang inalt, oficialii din serviciile de informatii si vulnerabilitatile la nivel de minister fata de influenta Rusiei", precum si date despre "eforturile de a coopera sau de a se opune Rusiei in sprijinul sau contra politicilor Statelor Unite". Directiva a solicitat de asemenea informatii despre incercarile Rusiei de a exploata relatiile istorice si cele din prezent pentru a influenta evolutiile interne si a promova interesele Rusiei in Bulgaria si in intreaga regiune.

In capitolul referitor la Uniunea Europeana, diplomatilor americani li se cere sa obtina "dovezi despre managementul defectuos al fondurilor UE", "detalii despre aliante formale si informale intre Bulgaria si alte state membre UE", precum si "planuri si eforturi de a coopera cu vecinii regionali, state membre ale blocului comunitar si actori non-statali cu scopul de a influenta politicile UE".

De asemenea, directiva solicita informatii despre "planurile, eforturile si abilitatea de a mentine cheltuieli de aparare" pentru "obiectivele stabilite de Organizatia Atlanticului de Nord (NATO)". [Pentagon: Actiunile WikiLeaks sunt "extrem de periculoase"]

Statele Unite si-au exprimat in februarie, in fata Frantei, "ingrijorarea" fata de proiectul de vanzare de nave de razboi Mistral catre Rusia, vazand in aceasta decizie un "mesaj inadecvat" trimis Moscovei, potrivit unei telegrame diplomatice americane date publicitatii de WikiLeaks, relateaza MEDIAFAX, citand AFP. Aceasta telegrama diplomatica, una dintre cele 250.000 dezvaluite de site-ul de Internet WikiLeaks, este un rezumat al unei intrevederi intre ministrul francez al Apararii, Herve Morin, si omologul sau american, Robert Gates, cu ocazia unei vizite a acestuia din urma la Paris, la 8 februarie.

In timpul unui tur de orizont al problemelor internationale, cei doi oficiali au evocat vanzarea de nave de tip Mistral.

Secretarul Apararii a explicat i-a explicat lui Herve Morin ca o astfel de vanzare "ar trimite un mesaj inadecvat Rusiei si aliatilor nostri din Europa Centrala si de Est", scrie cel care a redactat telegrama.

La incheierea acestei intrevederi, Robert Gates a afirmat in fata presei ca subiectul a fost discutat si a facut obiectul unui "schimb de opinii aprofundat".

Pentru ministrul francez, vanzarea nu schimba cu nimic capacitatile militare ale rusilor. [Mesajele WikiLeaks ar putea afecta Moscova]

Robert Gates a raspuns ca ingrijorarea Statelor Unite nu este legata de caracteristicile navelor, ci de "mesajul" politic al unei astfel de vanzari, mai ales fata de tari din Europa de Est, care "in continuare nu au incredere in Rusia si nu stiu pana unde pot avea incredere in Occident". "Secretarul Apararii a subliniat ca democratia rusa a disparut si ca Guvernul este o oligarhie condusa de serviciile de securitate. Presedintele (Dmitri) Medvedev are o viziune mai pragmatica pentru Rusia decat premierul (Vladimir) Putin, dar in realitate sunt putine schimbari", relateaza autorul documentului.

Mistral este o nava de proiectare si comanda capabila sa transporte elicoptere si tancuri. Franta este in negociere cu Moscova din 2009 pentru a-i vinde pana la patru astfel de nave. O astfel de vanzare catre Rusia ar constitui o premiera pentru o tara membra NATO.

Iranul a obtinut 19 rachete nord-coreene de conceptie ruseasca si tehnologie avansata, care sunt mult mai puternice decat orice a admis public Washingtonul ca ar avea Teheranul si care ar putea atinge capitale din Europa Occidentala, potrivit documentelor publicate de WikiLeaks.

Informatia, publicata de New York Times in editia electronica, se bazeaza pe o telegrama datand din 24 februarie 2010 si detaliaza o intalnire intre oficiali rusi de rang inalt si o delegatie americana condusa de Vann H. Van Diepen, din cadrul diviziei de neproliferare din Departamentul de Stat, transmite MEDIAFAX.

Aceste rachete ar permite pentru prima data Iranului sa atace capitale din Europa Occidentala sau Moscova, iar oficialii americani au avertizat ca propulsia lor avansata ar putea ajuta Iranul sa obtina mai rapid rachete balistice intercontinentale.

Telegrama sugereaza, de asemenea, o cooperare militara mai profunda - probabil si nucleara - intre Coreea de Nord si Iran decat se stia pana atunci. La cererea administratiei Obama, The New York Times a fost de acord sa nu publice textul acesteia.

Versiunea nord-coreeana a acestui tip de racheta, cunoscut ca BM-25, ar putea fi echipata cu focos nuclear. Multi experti sustin ca Iranul mai are mult pana la obtinerea unui focos nuclear, in special unul suficient de mic pentru a putea fi atasat varfului unei rachete, dar considera ca acesta a depus eforturi in acest sens.

In prezent raza de actiune maxima a rachetelor balistice iraniene cunoscute este de 1.900 de kilometri, potrivit expertilor, ceea ce inseamna ca poate atinge Orientul Mijlociu, inclusiv Israelul, precum si Turcia si portiuni din Europa de Est. Oamenii de stiinta sustin ca BM-25 are o raza de actiune mai mare si este si mai grea, avand mai mult combustibil si putand atinge o raza de actiune de 3.200 de kilometri. In cazul in care ar fi lansata din Iran, o astfel de racheta ar atinge Europa Occidentala, inclusiv Berlinul.

Documentele sustin nu numai ca Iranul a obtinut rachete BM-25, ci a vazut si tehnologia avansata necesara pentru a proiecta si construi o noua clasa de proiectile mai puternice.

Israelul ar putea conduce o operatiune impotriva Iranului fara ajutorul SUA, dar succesul acesteia nu este asigurat, i-a spus secretarul american al Apararii, Robert Gates, omologului sau francez, Herve Morin, in luna februarie, potrivit unui document publicat de Wikileaks si citat de AFP.

Intrebat de Morin in legatura cu capacitatea Israelului de a ataca Iranul fara ajutorul militar american, Gates a raspuns ca nu stie "daca ar reusi, dar ca Israelul poate conduce o astfel de operatiune", se arata intr-o transcriere secreta a discutiilor de la o reuniune intre cei doi oficiali, dezvaluita duminica de site-ul Wikileaks.

Conform acestui document, citat de MEDIAFAX, Gates a minimizat totusi efectul unei operatiuni militare impotriva Iranului.

Referindu-se la programul nuclear iranian, secretarul american al Apararii i-a spus ministrului francez ca "este de parere ca un atac conventional efectuat de orice tara nu ar face decat sa intarzie planurile Iranului cu unul pana la trei ani, dar ca el ar solidariza pentru totdeauna populatia iraniana impotriva atacatorului".

Gates a subliniat public in repetate randuri riscurile unei actiuni militare impotriva Iranului si a pledat in favoarea unor sanctiuni economice si diplomatice.

Liderul libian Muammar Kadhafi, nemultumit de primirea care i-a fost rezervata la New York in 2009, a luat masuri de retorsiune refuzand sa predea uraniul aflat in posesia sa, scrie duminica New York Times, citat de AFP.

Potrivit telegramelor diplomatice americane obtinute de WikiLeaks, seful statului libian a fost iritat de vizita sa in septembrie 2009, cu ocazia Adunarii Generale a ONU, in cursul careia i s-a refuzat autorizatia de a-si instala cortul la New York si de a vizita site-ul "Ground Zero", locul atentatelor din 11 septembrie, scrie New York Times pe site-ul sau de Internet.

In cadrul acestei vizite, Muammar Khadafi, in varsta de 67 de ani in perioada respectiva, era permanent insotit de o "infirmiera ucraineana" descrisa in telegramele diplomatice drept o "blonda voluptoasa", potrivit cotidianului american, relateaza MEDIAFAX. [Gaddafi: "Islamul ar trebui sa fie religia Europei"]

Pentru a protesta fata de primirea de care a avut parte, liderul libian a renuntat la promisiunea de a trimite Rusiei uraniul imbogatit de care dispunea tara sa, potrivit acestor telegrame.