Motive pentru care cetatenii romani pot fi indepartati din alte state UE

Bucurestiul isi va spori cooperarea cu Parisul pentru a limita infractionalitatea in randul imigrantilor romani din Franta, in special romi, insa va aborda aceasta chestiune "in spiritul si litera legilor europene", spune ministrul roman de externe, Teodor Baconschi, citat de NewsIn.

Motivele pentru care cetatenii romani pot fi indepartati din alte state membre ale UE sunt limitativ prevazute de legislatia europeana. Astfel, cetatenii romani pot fi indepartati dintr-un stat UE daca nu indeplinesc conditiile prevazute pentru sederea pe o perioada mai mare de 90 de zile (in esenta, cerintele sunt: sa fie angajati sau sa dovedeasca existenta unor mijloace suficiente de subzistenta).

In afara de cazurile de sedere ilegala, exista o a doua categorie de motive, mai grave, care pot determina indepartarea unui cetatean al Uniunii Europene: motive de ordine publica, siguranta publica sau sanatate publica.

Integrarea romilor: Problema Romaniei sau responsabilitate europeana?

In ceea ce priveste o eventuala propunere de control la frontiere, chiar daca ar exista mijloace financiare, conform acquis-ului Schengen, poate fi reintrodus temporar controlul la frontierele interne, insa numai in mod exceptional si doar pentru amenintari serioase la adresa ordinii publice sau a securitatii interne. Aceasta masura poate fi luata doar pentru o perioada limitata de timp si trebuie sa respecte principiul proportionalitatii. Este folosita de obicei atunci cand un stat membru UE gazduieste un eveniment la care este de asteptat sa participe un aflux mare de cetateni straini (summituri cu risc de securitate, campionate europene sau mondiale de fotbal etc.).

Integrarea romilor, conditie pentru aderarea Romaniei la Schengen?

Intre Romania si Franta se afla in vigoare Acordul privind readmisia persoanelor aflate in situatie ilegala, semnat la Bucuresti la 12 aprilie 1994 si intrat in vigoare la 10 septembrie 1994. Dupa aderarea Romaniei la UE, acordurile de readmisie incheiate cu statele membre (deci si cu Franta) sunt aplicabile numai in masura in care nu contravin dreptului comunitar relevant (in speta, Directiva 38/2004 a Parlamentului European si a Consiliului privind dreptul la libera circulatie si sedere pe teritoriul statelor membre pentru cetatenii Uniunii si membrii familiilor acestora, directiva invocata de Romania si in criza imigrantilor romi din Italia, din 2007-2008).

Franta ia atitudine impotriva romilor din Romania

Libera circulatie a persoanelor este unul dintre drepturile fundamentale recunoscute cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene si este strans legata de notiunea de cetatenie europeana. Conditiile practice in care aceasta poate fi exercitata, precum si eventualele limitari pe care statele membre le pot impune, sunt stabilite in principal prin Directiva 2004/38/CE privind dreptul la libera circulatie si sedere pe teritoriul statelor membre pentru cetatenii Uniunii si membrii familiilor acestora.

CE "se spala pe maini": Integrarea romilor este o problema a fiecarui Guvern


In 2007, Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene a stabilit ca autoritatile nationale ale unui stat membru pot restrange dreptul unui cetatean al unui stat membru de a se deplasa pe teritoriul altui stat membru, cu respectarea urmatoarelor conditii:

• conduita acestui cetatean sa reprezinte o amenintare reala, prezenta si suficient de grava la adresa unui interes fundamental al societatii;



• masura restrictiva avuta in vedere sa fie apta sa garanteze realizarea obiectivului pe care il urmareste;

• masura restrictiva sa nu depaseasca cadrul a ceea ce este necesar pentru atingerea acestuia (principiul proportionalitatii).

Asadar, masura restrangerii dreptului la libera circulatie pentru cetatenii europeni (inclusiv pentru populatia roma) nu poate fi luata decat cu respectarea stricta a acestor conditii si in urma unei analize efectuate de la caz la caz, asa cum a aratat Romania si in cazul problemelor avute cu Italia pe tema infractionalitatii cetatenilor romani de origine roma.

Guvernul francez a informat miercuri seara ca isi va intensifica politica de desfiintare a taberelor ilegale de romi si de expulzari catre Romania si Bulgaria, un anunt foarte criticat de asociatiile pentru drepturile omului, care denunta "stigmatizarea" unei populatii.

Presedintele Nicolas Sarkozy a convocat miercuri la Elysee o reuniune pe tema romilor. Discutiile au durat o ora si jumatate, iar la incheierea lor ministrul de interne, Brice Hortefeux, a anuntat o serie de masuri destinate combaterii "delincventei" romilor si populatiilor nomade.

In primul rand, in urmatoarele trei luni guvernul francez vrea sa desfiinteze 300 de tabere ilegale ocupate de romi. Aceste asezaminte sunt "surse de trafic, ofera conditii de viata extrem de mizere, exploateaza copiii prin cersit, prostitutie sau delincventa", a afirmat presedintele Nicolas Sarkozy intr-un comunicat. In acest scop, seful statului cere instituirea unei reforme legislative care sa faca mai eficient "dispozitivul de evacuare a taberelor ilegale". Zece inspectori fiscali vor fi insarcinati special sa controleze situatia persoanelor care traiesc in aceste tabere.

In ceea ce priveste expulzarile - sau, mai corect spus, "indepartarea" de pe teritoriul francez, termenul care se foloseste in cazul cetatenilor comunitari - Brice Hortefeux a promis ca romanii sau bulgarii care vor comite delicte vor fi trimisi acasa "aproape imediat". Legea imigratiei va trebui insa sa fie amendata pana la sfarsitul anului, pentru a facilita aplicarea acestor "masuri de indepartare" a persoanelor, din motive de "ordine publica".

Mai multe tabere de romi, in special in departamentul Seine-Saint-Denis de la nord-est de Paris, au fost desfiintate in ultimele luni. Circa 8.000 de romi au fost trimisi acasa in Romania in 2009, contra sumei de 300 de euro de adult si 100 de euro de copil, dar aproape doua treimi dintre ei au revenit ulterior in Franta.

Intre 10.000 si 15.000 de romi si 400.0000 de nomazi traiesc in Franta.

Pe de alta parte, printre masurile anuntate miercuri de Franta se numara si intensificarea cooperarii politienesti cu Romania. Franta va cere ca 20 de politisti romani si bulgari sa fie trimisi in regiunea pariziana. In mod simetric, Parisul va propune ca politisti francezi sa fie trimisi in Romania si Bulgaria pentru a ajuta in lupta impotriva traficului de diverse tipuri.

Guvernul francez a mai anuntat ca ii va trimite pe ministrul imigratiei, Eric Besson, si pe secretarul pentru afaceri europene, Pierre Lellouche, sa negocieze o intensificare a cooperarii destinate sa favorizeze crearea de locuri de munca si proiectele de dezvoltare in favoarea populatiilor rome in tarile de origine ale acestora.

In plus, Adunarea Nationala va trebui sa aprobe, la toamna, semnarea unei conventii intre Franta si Romania care sa permita trimiterea in tara lor de origine a minorilor neinsotiti, potrivit France 24.

Semnat la 1 februarie 2007 la Bucuresti, documentul reinnoieste un precedent acord semnat in 2002, dar care expirase in 2005. Senatul francez si-a dat deja aprobarea pentru acord la inceputul lunii mai.

Niciun cadru juridic nu permite impiedicarea romilor, cetateni romani si europeni, sa calatoreasca in Europa, cu exceptia cazului in care sunt delicventi cercetati sau minori neinsotiti. 40% dintre romii acuzati de infactiuni la Paris in 2009 sunt minori, a declarat in februarie Nicolas Lerner, sef de cabinet al prefectului politiei din capitala franceza.