Interviu: Romania, cu fruntea sus prin Europa

Econtext: O problema uriasa pentru Romania este absorbtia scazuta a fondurilor europene. Ce ar trebui sa faca Romania pentru a creste absorbtia fondurilor europene?

Janusz Lewandowski:  In acest moment, absorbtia fondurilor europene de catre Romania este sub medie, dar stim ca se depun eforturi pentru a imbunatati acest proces. Dureaza ceva timp pentru fiecare stat membru pana invata cum sa administreze fondurile europene, iar Romania nu este o exceptie.

Totusi, Romania trebuie sa vina cu propuneri concrete pentru a utiliza fondurile disponibile, pentru a investi in viitorul ei, in acord cu proritatile agreate. Expertii Comisiei Europene sunt pregatiti sa asiste tara dumneavoastra in aplicarea corecta a regulamentelor europene, in imbunatatirea folosirii fondurilor.

Econtext: Sa ne asteptam la o crestere a controlului asupra modului in care sunt cheltuite fondurile europene, in special in state precum Romania si Bulgaria? Care este perceptia Comisiei Europene in privinta modului in care Romania cheltuieste banii europeni?

Janusz Lewandowski: Este exact ceea ce am spus cand am vizitat Romania si Bulgaria in ianuarie anul trecut. Am vazut disponibilitate din partea Romaniei si a Bulgariei in lupta impotriva neregulilor si a fraudelor, in special in cooperare cu CE si organismul european de lupta anti-frauda OLAF.

Acesta e un semnal extrem de bun! De exemplu, a crescut numarul neregulilor care au fost detectate si raportate. Totusi, nu trebuie sa ne relaxam pentru ca exista inca loc de imbunatatiri. Trebuie sa spun ca o abordare mai proactiva in aplicarea legii este esentiala in investigarea fraudelor financiare.

Comisia vrea sa se asigure ca toate politicile si procedurile in vigoare permit prevenirea si detectarea fraudelor. Acest fapt, desigur, se aplica in toate tarile UE, inclusiv Romania si Bulgaria, si in toate institutiile si organismele UE. Pentru a face acest lucru, Comisia va prezenta in curand “Strategia de Lupta Anti-Frauda”, care va pava drumul catre consolidarea

Econtext: Mai este sustenabil obiectivul de a avea o baza de taxare comuna in UE?

Janusz Lewandowski: Da, mai este. Obiectivul de a unifica baza de taxare in UE (Common corporate consolidated tax base -CCCTB) este inca tangibil. CCCTB va ajuta afacerile din toata Europa sa beneficieze de un sistem unic pentru completarea declaratiilor fiscale.

In plus, va fi de ajutor pentru companii deoarece reduce povara fiscala si costurile cu care acestea se confrunta. Aceasta noua propunere va permite companiilor sa-si consolideze toate profiturile si pierderile pe care le au in toate statele UE si sa lucreze doar cu o singura administratie fiscala pentru toate activitatea lor din UE. Ar raporta doar intr-un loc toate operatiunile lor. Aceasta strategie ar duce la crearea unui sistem armonizat la nivelul intregului bloc comunitar.

Scumpirea alimentelor i-a determinat pe unii lideri europeni sa ceara majorarea fondurilor pentru agricultura. Totusi, tendinta in bugetul UE este de scadere a acestora


Econtext: In acest moment, o mare parte din bugetul UE este directionat catre sectorul agricol. In trecut, au fost voci care au spus ca volumul fondurilor destinate agriculturii este prea mare. Dar acum, luand in considerare inflatia din ultimul timp, amplificata de scumpirea alimentelor, credeti ca este necesara cresterea fondurilor pentru acest sector? Va creste UE fondurile bugetare destinate agriculturii?

Janusz Lewandowski: Pentru a asigura finantari in crestere pentru emigranti, pentru cercetare si dezvoltare, pentru securitatea energetica, schimbarile climatice, etc., trebuie sa modificam alocarile din bugetul UE.

Pe de alta parte, cred ca ponderea agriculturii in bugetul UE trebuie sa-si mentina trendul descendent. Ajutorul agricol a scazut de la o pondere de 80% in bugetul UE in anii ’70 la 40% in ziua de azi. Totusi, intrucat bugetul total al UE a crescut in ultima perioada, sumele alocate agriculturii s-au mentinut la un nivel constant. Dar tendinta este de scadere si cred ca trebuie sa se mentina aceasta tendinta.

Investitiile facute de UE au, deseori, o valoare mai mare decat aceleasi investitii facute de statele nationale

Econtext: Cum a modificat criza bugetului Uniunii Europene? Si cum o va modifica? Vor fi mai multi bani alocati catre cheltuielile sociale? Ce domenii vor primi mai multi bani si care vor fi primi mai putini bani?

Janusz Lewandowski: Criza nu a avut un impact direct asupra bugetului. Prin aceasta afirmatie vreau sa spun ca nu au existat schimbari in structura bugetului UE ori a modului in care este fundamentat acesta.

Totusi, criza actuala are impact indirect asupra bugetului UE intrucat multe state membre, confruntandu-se cu masuri de austeritate, doresc sa-si reduca contributiile la bugetul Uniunii.

Vreau sa subliniez ca ar fi o greseala sa conectam bugetele nationale de bugetul UE. In primul rand, bugetul UE nu are datorii, in timp ce bugetele nationale au datorii, ele platesc pretul faptului ca, de multi ani, cheltuiesc mai mult decat castiga. In al doilea rand, exact in vremuri de austeritate si criza, bugetul UE trebuie sa intervina, deoarece, prin definitie, este un ’buget de investitii’, nu un ‘buget de consum’, cum sunt bugetele nationale.

Iar acest lucru arata ca, deseori, un euro cheltuit la nivelul UE valoreaza mai mult decat un euro investit de statele membre. Sa va exemplific printr-o metafora: imaginati-va 27 de case asezate una langa alta langa un rau. Daca fiecare casa si-ar construi propriul ei pod peste rau, costul total ar fi mult mai mare decat daca ar pune bani laolalta si ar construi un singur pod.

Econtext: Totusi, bugetul UE s-a modificat la nivelul structurii, ati alocat mai putini bani pentru anumite cheltuieli.

Janusz Lewandowski: Da, pentru a arata ca suntem pe deplin constienti ca statele membre trec printr-o perioada dificila, am cerut institutiilor europene sa-si restranga cererile financiare. In ceea ce ne priveste, Comisia Europeana a decis sa-si inghete costurile administrative.

Econtext: Cum va arata bugetul de anul viitor al Uniunii? Va fi un buget de criza?

Janusz Lewandowski: Intr-adevar, propunerea noastra pentru bugetul de anul viitor consta intr-un pachet anti-criza. Cele mai mari cresteri de fonduri sunt pentru masurile care genereaza dezvoltarea economiei si cresterea numarului de locuri de munca in cele 27 de state membre. In acelasi timp, costurile noastre administrative raman la un nivel foarte scazut (5,8% din bugetul total).

Vedeti, este important sa subliniem ca bugetul UE nu este ‘un buget pentru Bruxelles’. Dupa cum am spus mai devreme, costurile noastre administrative sunt de circa 5,8% din totalul bugetului. Ceea ce inseamna ca restul de 94% din buget este la dispozitia celor 27 de state membre ale UE. Astfel, argumentul ‘de ce trebuie sa platim pentru Bruxelles’ este pur si simplu eronat.

• Bugetul UE trebuie finantat in intregime din resurse proprii. Resursele proprii sunt acum doar 20% din buget

Econtext: Ati propus noi resurse financiare pentru bugetul UE. Care ar fi acestea?

Janusz Lewandowski: La finalul acestei luni, Comisia Europeana va prezenta propunerile pentru resursele financiare viitoare.

Anterior, am propus sase posibile viitoare resurse: un impozit pentru sectorul financiar, o taxa in domeniul aviatiei, venituri din comertul cu emisii, o taxa pe emisiile de CO2, TVA si impozitul pe profit.

Ideea nu e sa crestem bugetul UE, ci sa reducem contributiile statelor membre si sa compensam aceasta reducere prin intermediul acestor noi resurse.

Trebuie sa spunem ca Tratatul de la Lisabona spune ca ‘bugetul UE va fi finantat in intregime din resurse proprii’ (articolul 311).

Totusi, resursele noastre se ridica acum la putin peste 20%, in timp ce contributiile nationale reprezinta restul de 80%. In mod clar, nu acest lucru l-au avut in minte statele membre cand au adoptat Tratatul de la Lisabona.