In fiecare zi suntem pusi in fata unui set de optiuni din care putem alege doar una. Unele decizii sunt mai importante, altele mai putin. Intelegerea modului in care oamenii iau anumite decizii i-a fascinat pe psihologii cognitivisti ani la randul. Au fost lansate numeroase teorii care au explicat maniera in care pana si cel mai mic factor poate influenta procesul de luare a deciziilor. Pentru ca urmeaza turul II al alegerilor prezidentiale si pentru ca acestea pot fi un studiu de caz extrem de interesant, ne-am intrebat care sunt factorii care ne pot influenta decizia in ziua votului.

In timpul campaniei prezidentiale din 1984, din SUA, cand candidatii erau Ronald Reagan si Walter Mondale, un grup de psihologi condus de Brian Mullen de la Syracuse University a condus un experiment extrem de interesant. Acestia au inregistrat cele trei programe nationale nocturne de stiri – ABC, NBC si CBS – care erau gazduite pe atunci de Peter Jennings (ABC), Tom Brokaw (NBC) si Dan Rather (CBS). Aceste fragmente au fost apoi oferite spre vizionare, fara sonor, unui grup de oameni ales la intamplare. Acestia au fost rugati sa aprecieze expresiile faciale ale prezentatorilor de stiri. Subiectii habar nu aveau care erau temele discutate de cei trei prezentatori, ci erau rugati sa ii puncteze doar pe baza expresiilor faciale. Rezultatele au fost cu adevarat suprinzatoare:

- Dan Rather a obtinut un scor de 10.46, care s-a tradus printr-o neutralitate perfecta atunci cand a a vorbit despre candidatul Mondale si 10.37 atunci cand a vorbit despre Reagan;

Retail jobs

- Acelasi lucru s-a intamplat si in cazul lui Tom Brokaw care a afisat aceeasi neutralitate, obtinand 11.21 atunci cand vorbea despre Mondale si 11.50 atunci cand vorbea despre Reagan;

- In cazul lui Peter Jenning, insa, lucrurile au stat un pic altfel. Pentru Mondale, scorul obtinut a fost de 13.38, insa in cazu lui Reagan, scorul obtinut a fost de 17.44. Atunci cand vorbea despre Reagan, fata lui Jennings pur si simplu se lumina.

Studiul a devenit cu atat mai interesant atunci cand psihologul Brian Mullen a invitat mai multi oameni, din diferite orase, care privesc in mod regulat stirile de seara, sa spuna cu cine au votat. In fiecare caz, cei care urmarea stirile de pe ABC, gazduite de Peter Jennings, votasera pentru Reagan intr-o proportie mai mare decat cei care urmareau stirile pe NBC sau CBS.

Desi nu constientizam acest fapt, lucruri marunte precum expresia faciala a unui interlocutor, o diferenta nesemnificativa de topica sau cat de mult candidatul seamana fizic cu noi, ne pot influenta decizia.

Citeste si:
Alex Leonte, decizie radicală după ce Theo Rose a confirmat...
Alex Leonte, decizie radicală...

Asemanarea fizica

Foto: Universitatea Stanford

Asemanarea fizica este factor care, ne place sau nu, ne influenteaza deciziile. Bineinteles, un sustinator inforcat al dreptei nu va vota niciodata cu stanga doar pentru ca asemanarea fizica dintre ele si candidat este mare. Acest criteriu se aplica in cazul alegatorilor indecisi.

In cadrul unui studiu organizat de Universitate Stanford, mai multor subiecti li s-au aratat imaginile unor candidati si li s-au cerut sa spuna pe care l-ar vota. Unele fotografii fusesera modificate pentru a semana mai mult cu chipul subiectilor.

Participantii la experiment nu stiau prea multe despre candidati sau despre programele lor politice, asa ca nu prea aveau criterii dupa care sa se ghideze. Un lucru interesant s-a intamplat: inconstient, participantii au ales acei candidati care le semanu cel mai mult fizic.

Citeste si:
Premierul Morawiecki solicită acordarea rapidă a statutului de...
Premierul Morawiecki solicită...

Limbajul candidatului

Foto: injuratura sursa Shutterstock.com

Cu cativa ani in urma, vicepresedintele Statelor Unite, Joe Biden, a fost filmat in timp ce ii arunca printre dinti o injuratura presedintelui Barack Obama. “This is a big fucking deal”, a fost acesta surprins spunand in timpul unei ceremonii pentru reforma sistemului sanitar.

Credeti ca limbajul trivial a afectat imaginea lui Joe Biden? Eh, bine, nu!

Intr-un studiu recent, in care mai multe persoane au fost rugate sa aprecieze mai multe postari ale unui candidat fictiv, participantii nu s-au aratat deranjati de limbajul vulgar al candidatului. Ba mai mult, au parut sa aprecieze postarile care contineau injuraturi.

Autorul studiului, Nicoletta Cavazza, spune ca limbajul informal are un efect pozitiv pentru ca face audienta sa se simta mai apropiata de candidat, deoarece limbajul vulgar este asociat cu conversatiile prietenesti. Asadar, oamenii sunt mai dispusi sa voteze un candidat care vorbeste porcos decat unul care suna ca unul din profesorii din facultate.

Citeste si:
Peste 2,2 milioane de tineri cu vârsta de până la 34 de ani din...
Peste 2,2 milioane de tineri...

Titlurile stirilor

Foto: ziar sursa Shutterstock.com

Nu mai este un secret pentru nimeni ca anumite publicatii sunt partizane. In cazul acestora, stim ca stirile sunt scrise cu intentia de a manipula masa intr-o directie sau alta. Problema este ca, pana si trusturile de presa care incearca sa prezinte stirile intr-un mod cat mai obiectiv pot uneori influenta decizia publicului prin simpla folosire a unui timp verbal sau a altuia.

Sa luam urmatoarele exmple:

Politicianul X a furat din banii publici.

Versus

Politicianul X fura din banii publici.

Prima propozitie indica o actiune care s-a incheiat – a furat la un moment dat, dar s-a oprit – pe cand ce-a de-a doua da senzatia unui cerc fara sfarsit – candidatul a furat si inca fura atunci cand a fost prins.

Pentru ca folosirea imprefectului implica o activitate si o istorie indelungata a acelei practici (de a fura), cei mai multi cititori il vor sanctiona pe politician in cazul in care cea de-a doua varianta ar fi folosita de o publicatie.

Citeste si:
Ce influență au cărțile și televizorul asupra intelectului copiilor?
Ce influență au cărțile și...

Foto: presedinte sursa Shutterstock.com


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.