Cum se împarte moștenirea legală?

Un avocat Timișoara specializat în succesiune, drept civil și dreptul familiei, avertizează că după momentul decesului persoanei, aveți la dispoziție un an pentru a vă decide dacă acceptați sau nu succesiunea. Dacă nu vă exprimați opțiunea succesorală în fața unui notar și alți moștenitori o fac, este posibil să fiți exclus de la moștenire. În mod evident, singurul caz în care veți refuza moștenirea este atunci când pasivul, adică datoriile, este mai mare decât activul.

Moștenitorii legali ai unei persoane decedate sunt:

• soțul supraviețuitor (concubinii nu au drept de moștenire legală);




• descendenţii (copiii și copiii acestora, indiferent de gradul de rudenie);




• ascendenţii privilegiaţi (părinții) şi colateralii privilegiaţi (frații și surorile, copiii acestora și nepoții de frate/soră);



• ascendenţii ordinari (bunicii, străbunicii etc.);




• colateralii ordinari (unchi, mătuși ai defunctului, veri primari și frații și surorile bunicilor defunctului).

Soțul supraviețuitor moștenește în următoarele cote:

• un sfert din moştenire, dacă vine în concurs cu descendenţii defunctului (copiii);




• o treime din moştenire, dacă vine în concurs atât cu ascendenţi privilegiaţi (unul sau ambii părinți), cât şi cu colaterali privilegiaţi ai defunctului (frați, surori sau copiii lor);




• jumătate din moştenire, dacă vine în concurs fie numai cu ascendenţi privilegiaţi, fie numai cu colaterali privilegiaţi ai defunctului;




• trei sferturi din moştenire, dacă vine în concurs fie cu ascendenţi ordinari (bunici), fie cu colaterali ordinari ai defunctului.

  Citeste si:

  Fuego, declarații cutremurătoare după decesul lui Benone Sinulescu:...

  

În cazul în care nu există un soț supraviețuitor, ceilalți moștenitori vin la succesiune în ordinea menționată mai sus, fiind excluse categoriile inferioare. De exemplu, descendenții (copiii) exclud toate celelalte categorii (ascendenții privilegiați, colateralii etc.) și împart între ei moștenirea. În practică, un văr primar al unei persoane decedate poate moșteni doar în cazul în care nu există copii, părinți, frați, surori și bunici ai defunctului, șansele de moștenire ale acestei clase fiind foarte reduse. În cazul în care există mai mulți moștenitori în aceeași clasă, moștenirea se împarte egal între aceștia.

Este important să rețineți că există o categorie de moștenitori, numită moștenitori rezervatari, care sunt protejați de lege și vor primi o parte din avere chiar împotriva voinței persoanei decedate, chiar dacă aceasta a donat întreaga avere prin testament sau a dezmoștenit anumite persoane. Moștenitorii rezervatari sunt soțul supraviețuitor, copiii și părinții defunctului. Aceștia vor primi cote egale la moștenire, care reprezintă 50% din valoarea la care ar fi avut dreptul în mod normal dacă defunctul nu ar fi donat averea. De exemplu, dacă soțul supraviețuitor vine în concurs cu descendenții (copiii), soțul va avea dreptul la 12,5% din masa succesorală, iar copiii la 37,5%.

Citeste si:

Două românce din Italia au primit moștenire un milion de euro. Ce...

În cazurile menționate anterior, atunci când există dispute între moștenitori sau o lipsă de acord, va fi necesară o judecată în instanța de drept civil și veți nevoie de asistența unui avocat succesiune Timișoara.

Dezbaterea succesiunii prin proces în instanță

Înainte de a sesiza instanța de judecată, reclamantul trebuie să obțină o încheiere de la notarul public referitoare la verificarea evidențelor succesorale, ca o procedură prealabilă. Această încheiere atestă că succesiunea nu a fost dezbătută la notarul public și trebuie depusă odată cu cererea de chemare în judecată.

De asemenea, concomitent cu introducerea cererii de chemare în judecată trebuie achitată și taxa de timbru în funcție de valoarea bunurilor din masa succesorală. Taxa de timbru, care este ori 3% ori 5% după caz, constituie o provocare pentru reclamantul care introduce cererea de chemare în judecată însă, la sfârșitul procesului, aceasta se va împărți între toți moștenitorii proporțional cu partea din moștenire care a revenit fiecăruia. Instanța va stabili calitatea de moștenitor, cota-parte care revine fiecărui moștenitor din bunurile supuse împărțelii. În principiu, partajul se va realiza în natură, aceasta fiind regula în materie.

Citeste si:

Janet Jackson considera ca mostenirea muzicala a lui Michael...

Când bunurile nu pot fi partajate în natură sau părțile nu se înțeleg, instanța poate decide atribuirea întregului bun unui singur moștenitor sau vânzarea bunului la licitație publică, cu împărțirea prețului obținut între moștenitori în funcție de cotele ce le revin. Deși procedura de dezbatere a succesiunii la instanța de judecată este costisitoare, aceasta aduce avantaje, cum ar fi obținerea unei hotărâri judecătorești ce constituie titlu de proprietate pentru fiecare moștenitor. Fiind un demers ce va conferi drepturi pentru totdeauna moștenitorilor, competența și asistența unui avocat bun drept civil Timișoara este esențială.

Despre autor:

Alexandra Chivu

Alexandra Chivu scrie pentru 9AM din anul 2021, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef. Ea și-a început activitatea în presă în 2016, în cadrul Facultății de Jurnalism, unde a scris câteva articole pentru site-ul instituției. Ulterior, a publicat materiale în ziarul „Ultimă oră”. Și de aici a început greul. Primul impact important în carieră a fost în cadrul Digi FM, unde a redactat știri de radio. A început munca la revista Ciao, în 2017. Nu a poposit și a continuat la Fanatik, din 2018 până în 2019. În paralel, benevol, s-a ocupat în câteva rânduri de pagina de Facebook SOS Autism Brăila. Din 2019 și până în 2021 a lucrat la Playtech, apoi a ajuns în prezentul numit 9AM.

Mai multe