Ucraina are un discurs duplicitar când vine vorba despre dragarea Canalului Bâstroe. Rada Supremă a Ucrainei a recunoscut că s-au făcut lucrări de adâncire în Deltă, însă transmite la Bruxelles documente prin care spune că face doar lucrări de mentenanță. Între timp, România așteaptă să vadă dacă distrugerile din Deltă sunt ireparabile, iar președintele Klaus Iohannis afirmă că „vor și ei să iasă undeva cu marfa lor și nu e momentul să atacăm Ucraina în baza unor date incerte”.

Ucrainenii recunosc faptul că au adâncit Canalul Bâstroe, însă la Bruxelles transmit alte informații

În locul în care Canalul Bâstroe se varsă în mare, de zile întregi, Hegeman, un dragon sub pavilion Tanzanian, are un du-te-vino continuu și deversează în mare ce a dragat.

De la intrarea din Marea Neagră pe Canalul Bâstroe și până la intersecția canalului Solomonov, de pe teritoriul Ucrainei, cu brațul Chilia, pe care e granița dintre cele două țări, adâncimea apei are minimum 6,5 metri.

E locul unde marți a fost surprins dragonul Ingulsky, care continuă să sape și adâncește canalul Solomonov, aruncând aluviunile pe malul ucrainean al brațului Chilia.

Un oficial ucrainean a postat, miercuri, un mesaj în care a scris că pe Bâstroe s-au desfășurat ample operațiuni de dragare, nu de mentenanță. Este vorba despre lucrări majore de adâncite a șenalului navigabil, de 3,9 metri cât erau înainte de începerea războiului în Ucraina la peste 6,5 metri azi, a specificat acesta. Postarea sa a fost asumată de Rada Supremă a Ucrainei.

Ucraina nu va mai plăti pentru tranzitarea canalului Sulina

Dacă lucrările vor avea finalul prognozat de mulți, Ucraina nu va mai avea nevoie de canalul Sulina pentru import sau export cu vase de până la 12.500 de tone și va folosi pentru asta canalul Bâstroe și brațul Chilia.

„Diferenţa de tonaj este orice între 5.000 de tone şi 12.000, 14.000 de tone care pot tranzita în aceste condiţii. Deci este o diferenţă enormă”, a declarat Viorel Panait, Asociația Operatorilor Portuari.

„Nu foarte mult, ceea ce era de facut cu intarziere s-a facut, dar lucrurile nu mai sunt la nivel tehnic sau diplomatic, sunt la nivel politic şi dacă dorim să stopăm urgent pentru a evita repercusiuni şi consecinţe ireparabile legate de Delta Dunării trebuie intervenit politic, la cel mai înalt nivel, într-o discuţie cu preşedinte, prim-ministru, cu puterea de la Kiev. Timpul trece, Ucraina trage de timp şi ne pune în faţa faptului împlinit”, a declarat Titus Corlățean, fost ministru de Externe.

Citeste si:
Primele date din măsurătorile pe brațul Chilia. România încă nu are...
Primele date din măsurătorile...

Pe lângă impactul comercial, Ucraina nu va mai plăti pentru tranzitarea canalului Sulina. „Vin în completarea problemei de fond a Rezervaţiei Biosferei şi anume o tot mai acută lipsă a apei care alimentează sistemele lacustre care întreţin viaţa, care întreţin ecosistemele şi biodiversitatea în areal”, a explicat Teodosie Marinov, guvernatorul Deltei Dunării.

În timp ce Delta Dunării, așa cum o știm azi, ar putea deveni o amintire, autoritățile române așteaptă ca oficialii ucraineni să ne permită să verificăm dacă și cât au săpat. Mai mult, împotriva semnalelor clare, europenii se mulțumesc cu răspunsul Ucrainei.

„În acest moment, Ucraina a negat că ar fi în desfăşurare sau planificate lucrări majore pe braţul Chilia al Dunării sau pe braţul Bâstroe. Ne-au răspuns că au efectuat şi efectuează dragaj operaţional de întreţinere la danele porturilor lor. Nu avem niciun motiv să credem altceva”, a spus Anca Păduraru, reprezentant Comisia Europeană.

Citeste si:
Bogdan Aurescu, declarații despre scandalul Bâstroe: „Propaganda...
Bogdan Aurescu, declarații...

„În ceea ce priveşte realizarea studiilor privind impactul asupra mediului trebuie să mentionam faptul că ele au un grad sporit de complexitate. Ca timp, ar însemna destul de mult, cel puţin un an”, a completat Teodosie Marinov, guvernatorul Deltei Dunării.


Despre autor:

Alexandra Chivu
Alexandra Chivu scrie pentru 9AM din anul 2021, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef. Ea și-a început activitatea în presă în 2016, în cadrul Facultății de Jurnalism, unde a scris câteva articole pentru site-ul instituției. Ulterior, a publicat materiale în ziarul „Ultimă oră”. Și de aici a început greul. Primul impact important în carieră a fost în cadrul Digi FM, unde a redactat știri de radio. A început munca la revista Ciao, în 2017. Nu a poposit și a continuat la Fanatik, din 2018 până în 2019. În paralel, benevol, s-a ocupat în câteva rânduri de pagina de Facebook SOS Autism Brăila. Din 2019 și până în 2021 a lucrat la Playtech, apoi a ajuns în prezentul numit 9AM.
Mai multe

Ultima actualizare: 23 Februarie 2023 - 09 : 02

Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.