Ajunul Bobotezei. Superstiții și tradiții ce trebuie respectate pentru a avea noroc tot anul

Ajunul Bobotezei în România. Tradiții și superstiții respectate până în prezent

„Înainte de Bobotează, avem o zi în care se ajunează, oamenii pregătindu-se astfel pentru marea sărbătoare din data de 6 ianuarie. Ajunul Botezului este o zi de pregătire duhovnicească prin post aspru pentru a preîntâmpina această mare sărbătoare a Botezului Domnului“, spune părintele Eugen Ramon Ilie, preot din Călărași.

Credincioşii respectă un post aspru sau chiar post negru, în care iau doar dimineaţa Agheasmă Mare, pe care o au din anii trecuţi. Potrivit tradiției ortodoxe, Ajunul Bobotezei este zi de post şi se spune că persoanele care vor posti în această zi vor avea noroc tot anul. Boboteaza este ultima zi a ciclului sărbătorilor de Anul Nou, înscrisă în calendarul creştin de celebrarea Botezului Domnului. Această sărbătoare este consacrată purificării mediului înconjurător, în special a apelor, de forţele malefice.

„Sărbătoarea cuprinde motive specifice tuturor zilelor de reînnoire a anului: local se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se soroceşte vremea şi belşugul holdelor în noul an, se deschide cerul şi vorbesc animalele“, spun etnologii de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Ialomiţa.

Tradiții și superstiții de respectat de Bobotează

Potrivit tradiției, în noaptea de Ajun, fetele nemăritate îşi pun busuioc sub pernă pentru a-şi visa ursitul. O altă tradiție spune că dacă în dimineaţa de Ajunul Bobotezei pomii sunt încărcaţi cu promoroacă vor avea rod bogat. De Ajunul Bobotezei nu trebuie să existe certuri în casă și nu se dă nimic cu împrumut, nici măcar jăratic.

Citeste si:

Aproape două milioane de români îşi serbează numelui de Sfântul...

În Ajunul Bobotezei, în ziua de Bobotează, de Sfântul Ioan Botezătorul şi opt zile după aceea, nu se spală rufele, pentru că apele sunt sfinţite. Credincioșii trebuie să ierte, să se împace cu ce cu care au avut conflicte și să uite pentru a putea primi cu inima împăcată apele sfinte.

În ziua de Bobotează, credincioșii își iau din apa sfântă, numită și agheazmă, și acasă. Credincioșii trebuie să bea din ea dimineață, la răsărit, pe stomacul gol după ce își spun rugăciunea. Gospodarii pot turna din apa sfințită și animalelor pentru ca aceastea să fie sănătoase tot anul și culturilor din grădină pentru a fi rodnice.

Despre autor:

Valentina Podgorneac

Valentina Podgorneac este originară din Republica Moldova și la vârsta de doar 16 ani a ales să se mute la București pentru a-și continua studiile liceale. În anul 2017 a absolvit un colegiu cu profil economic, însă pasiunea pentru scris a fost mult mai puternică decât orice altă dorință. În timpul studiilor a redactat comunicate de presă în cadrul Organizației Studenților și Elevilor Basarabeni din București. A efectuat stagii de practică la agenția de presă RADOR și la Biroul de Comunicare al Ministerului Educației, acumulând multe informații și sfaturi utile pentru viitoarea sa carieră. A urmat un Curs de Dicție și Discurs Public cu Veronica Coberman, mentor în comunicare.

Valentina Podgorneac este absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității București, iar de mai bine de un an face parte din familia 9AM. Iubește să știe tot ce mișcă, să fie informată, și la rândul ei, să informeze și pe alții, deoarece un om informat este un om puternic. Pentru ea, scrisul nu este doar o pasiune, ci un stil de viață.

Mai multe