5 întrebări esențiale despre hărțuirea stradală

1. Ce inseamna hartuirea stradala?

Hartuirea stradala e uneori evidenta. Dar de cele mai multe ori nu e.

Comentariile nepotrivite adresate altor persoane, precum “Buna, te las undeva?”, sunt exemple evidente ale hărțuirii stradale.

Mult mai subtile sunt comentariile nedorite, gratuite. Și ele se catalogheaza la categoria hartuire stradala: “Ai fi mai frumoasa daca ai zambi”.

Sa inviti pe cineva in oras si sa insisti chiar si dupa ce ai fost refuzat e tot o forma de hartuire stradală.

Sa strigi pe cineva intr-un mod intim fara sa ai acordul persoanei respective nu e ok. Sigur ai auzit expresia “Buna, frumoaso”.

Din categoria de gesturi non-verbale, nedorite, avem toata aceasta pleiada de sunete: fluierat, claxonat, zgomote animalice, lingerea buzelor.

Si sa te uiti insistent la cineva sau sa-l urmaresti cu privirea pana faci o persoana sa se simta inconfortabil este tot o forma de hartuire sexuala.

Apoi, mai e hartuirea stradală invaziva. Vorbim de cazul in care agresorul invadeaza spatiul personal al victimei. Se apropie, o atinge intr-un mod nedorit. Imbratisatul, mangaiatul. Toate astea, atunci cand sunt nesolicitate, inseamna hartuire.

Sau cazul in care agresorul ii adreseaza victimei tot soiul de intrebari menite sa o faca sa se simta inconfortabil sau sa o umileasca “Ai prieten?” “Prietenul tau stie ca umbli asa pe strada?” “Ce pozitie iti place?”

2. Unde gasim hartuirea stradala?

Peste tot. Dar ca sa o vedem, trebuie sa invatam sa o recunoastem

În autobuz. Cineva stă mult prea aproape de altcineva.

Pe stradă. Cineva îi spune altcuiva, nesolicitat, “esti frumoasă”.

În restaurant. Unul dintre prietenii tăi se uită insistent după angajatele localului.

Citeste si:

Anamaria Prodan, mărturisiri emoționante după moartea Rudel Obreja:...

La muncă. O colegă este ținută intr-o imbratisare mai mult decat isi doreste.

Cateva dintre exemplele de mai sus sunt evidente, dar mai multe sunt subtile. Si pe multe dintre ele am ajuns sa le acceptam ca pe o realitate nefericita, obosite sa mai facem ceva in privinta asta.

Dar trebuie sa invatam sa luptam impotriva lor.

3. Ce impact are asupra femeilor?

Din păcate, hărțuirea stradală este atât de înrădăcinată încât am ajuns să o considerăm parte din normalitate. Iată câteva lucruri pe care le fac femeile în fiecare zi ca să prevină hărțuirea, deși n-ar trebui să fie nevoie de ele:

Hărțuirea stradală afectează stima de sine a femeilor, încrederea în sine și sentimentul de siguranță resimțit în spațiile publice.

• Nu-și arată pielea, mai ales dacă sunt singure

  Citeste si:

  Test de cultură generală: Câţi kilometri lungime măsoară Râul Prut?

  



• Nu merg în anumite cartiere




• Nu merg pe străzi neiluminate




• Nu merg singure, pe stradă, noaptea




• Dacă merg singure pe stradă, sună un prieten cu care rămân în telefon




• Merg spre casă cu cheile în mână în eventualitatea în care trebuie să alerge către bloc




• Anunță când urcă sau coboară din taxi sau alt serviciu de car sharing




• Nu se urcă în lift decât cu alte femei




• Pretind că nu înțeleg anumite apropouri




• În mijloacele de transport, nu stau lângă oricine




• Preferă spațiul din mijlocul de transport cel mai aproape de șofer




• Nu se bazează pe faptul că vor fi crezute




• Își educă fiicele să recunoască și să prevină hărțuirea.

4. Ce pot face daca sunt victima hartuirii stradale?

Nu esti singur(a). Majoritatea dintre noi am fost victime ale hartuirii stradale. Pe ce se bazeaza abuzatorul este exact sentimentul nostru ca suntem singuri. Dar, in realitate, suntem parte dintr-o comunitate.

Citeste si:

Anghel Damian și Theo Rose, luați la întrebări de Codin Maticiuc....

Ai increder in instinctele tale. Daca ti se pare ca ceva e in neregula, probabil chiar asa e.

Spune ceva. Vorbeste cu hartuitorul. Tare. Avertizeaza-l ca ti-a depasit limita, dar ai grija sa ignori daca incearca sa continue conversatia cu tine.

Cere ajutor. Daca nu functioneaza, cere ajutorul oamenilor din jur. Nominalizeaza pe cineva in mod particular, cauta o figura de autoritate cum ar fi soferul de autobuz. Roaga pe cineva sa sune la un numar de urgenta pentru tine.

Inregistreaza. Filmeaza ce se intampla, surprinde cat mai multe din gesturile abuzatorului. Cere martorilor sa faca asta. Cand ajungi intr-un loc in siguranta, poti decide ce faci cu materialul pe care il ai.

Parcurge training-ul de pe standup-romania.com și află cum să te protejezi de hărțuirea stradală.

5. Sunt martor la hartuirea stradala. Ce pot sa fac?

   Citeste si:

   Betty Vișănescu, luată la întrebări de Oana Radu. Fiica lui Florin...

   

Parcurge training-ul STANDUP împotriva hărțuirii stradale de pe platforma standup-romania.com si invata cum poti actiona in siguranta, invatand metodologia 5D.

Distrage. Daca vezi pe cineva intr-o situatie de hartuire stradala, mergi direct la abuzator si distrage-i atentia. Intreaba-l cat e ceasul, cum ajungi la o anumita adresa, daca are idee pana la ce ora e deschis. Prefa-te ca esti prieten cu victima si cheam-o la masa ta. Fii creativ, orice interventie ajuta. Castiga-i persoanei hartuite timp pentru a iesi din situatie.

Deleaga. Sa spunem ca nu gasesti niciun pretext cu care sa intervii intr-o situatie. Dar vrei sa ajuti cumva. Cauta pe cineva care reprezinta o figura a autoritatii: managerul salii, un politist rutier, paza de la club, barmanul, soferul de autobuz. Oricine ar putea avea autoritate. Atrage-le atentia, semnaleaza-le situatia, roaga-i sa intervina si urmareste de la distanta.

Directioneaza. Confrunta direct abuzatorul (dar ai mare grija). Atrage atentia asupra situatiei, dar fa-o in asa fel incat sa captezi atentia celor din jur. Apoi adreseaza-te persoanei hartuite si incearca sa o conduci in siguranta. Ignora abuzatorul daca incearca sa raspunda sau sa amplifice conflictul. Ai mare grija cu abordarea directa – daca nu esti atent, poate cauza un conflict.

Documenteaza. Scoate telefonul si filmeaza sau fotografiaza. Fa-o intr-un mod care sa fie evident pentru abuzator. Faptul ca ar putea exista dovezi descurajeaza abuzatorii. Dar ai grija sa nu te pui in pericol. Apoi, ofera filmarea victimei. Poate doreste sa o foloseasca intr-o eventuala plangere la politie. Nu posta nicaieri filmul sau pozele fara acordul victimei.

Dupa hartuire, vorbeste cu victima. Majoritatea victimelor sunt speriate, se simt singure, simt ca merita ce li se intampla. Spune-le ca ai fost martor la situatie si ca le poti fi de ajutor. Spune-le ca nu merita sa fie abuzate si ca e absolut normal sa se simta furioase, triste, ingrozite. Toate emotiile prin care trec sunt absolut valide.

6. Ce pot face ca sa ajut la cresterea gradului de constientizare a fenomenului?

Sunt multe lucruri pe care le poti face in siguranta, fără să fii parte dintr-un conflict.

Programul STANDUP împotriva hărțuirii stradale ne invata cum sa intervenim in maxima siguranta.

Primul lucru pe care-l poti face este să te educi chiar tu. Parcurge training-ul STANDUP împotriva hărțuirii stradale de pe standup-romania.com

Apoi recomandă-l și prietenilor tăi. Povesteste-le despre toate aceste forme de hartuire stradala. Invata-i sa le recunoasca la altii, dar si la ei, daca e cazul. Nu suntem aici ca sa judecam, suntem aici ca sa reparam.

Atrage-le atentia si ajuta-i sa constientizeze fenomenul. Vor fi surprinsi sa afle cat de frecvent se intampla.

Apoi invata-i cum pot interveni in siguranta.

Cel mai greu lucru pentru o victima este cat de singura se simte intr-o situatie de hartuire stradala.

Dar cu totii putem face ceva in privinta asta.

CAUZĂ SUSȚINUTĂ DE RIGHT TO BE ȘI CENTRUL FILIA

Despre Centrul FILIA

Centrul FILIA este un ONG feminist, care face auzite vocile femeilor prin muncă comunitară, activități de advocacy, activism și sensibilizare, studii și analize. FILIA a fost fondată în anul 2000 și s-a dezvoltat ca unul dintre cele mai active ONG-uri feministe din Romania. Lucrăm pentru egalitatea de gen și egalitatea de șanse, cu accent pe prevenirea și combaterea violenței de gen și îmbunătățirea accesului la serviciile de sănătate pentru femei.

Ne dorim o societate în care drepturile și nevoile femeilor să fie respectate. Potrivit Barometrului de gen al FILIA (2019), peste 87% dintre femeile din România se simt deranjate atunci când sunt victimele hărțuitii stradale (ex: făcut cu ochiul, privit insistent, fluierat, comentat aspectul fizic, atins intenționat, urmărit).

Despre autor:

Alexandra Chivu

Alexandra Chivu scrie pentru 9AM din anul 2021, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef. Ea și-a început activitatea în presă în 2016, în cadrul Facultății de Jurnalism, unde a scris câteva articole pentru site-ul instituției. Ulterior, a publicat materiale în ziarul „Ultimă oră”. Și de aici a început greul. Primul impact important în carieră a fost în cadrul Digi FM, unde a redactat știri de radio. A început munca la revista Ciao, în 2017. Nu a poposit și a continuat la Fanatik, din 2018 până în 2019. În paralel, benevol, s-a ocupat în câteva rânduri de pagina de Facebook SOS Autism Brăila. Din 2019 și până în 2021 a lucrat la Playtech, apoi a ajuns în prezentul numit 9AM.

Mai multe