Prăbușirea podului din Vrancea. Proiectantul spune că nu e vinovat

Primele explicații după prăbușirea podului din Vrancea

Construcţia de pe Drumul Judeţean 104 D, dintre localităţile Vulturu şi Vadu Roşca, a cedat în noaptea de 30 aprilie. Muncitorii lucrau la aparatul de reazem, exact partea care a plecat la vale.

„Chiar ieri am trecut cu nepoţii, cu fata. Chiar acolo am stat. După ce am plecat noi, la jumătate de oră, mă sună cineva acasă: "S-a rupt podul. Hai, mă!" Am poză cu ei aici pe pod. Dacă mai stăteam jumătate de oră, cădea podul cu noi”, a povestit un localnic pentru Observator.

După prăbușire, responsabilii pentru lucrare au venit la fața locului cu mâinile goale, pentru a face o simplă constatare. Mai târziu, reprezentanții constructorului s-au întors pe șantier, însoțiți de această dată de mai marii județului, pentru a da explicații.

„Vă daţi seama că este un eveniment total nefericit pentru noi. Se vede că a avut anumite probleme, iar la momentul acesta, al apei, care... n-avem cum să ne supărăm pe Doamne-Doamne. Tre` să ne supărăm pe noi”, a spus Cătălin Toma, președintele Consiliului Județean Vrancea, pentru sursa citată.

O altă parere are, în schimb, proiectantul Alexandru Antonescu, care susține că proiectul a fost prost gândit de la început.

„Nu! Când s-a construit podul iniţial informaţia a fost construit pe fundaţie indirectă. Se dovedeşte că culeele sunt fondate doar pe o placă de beton de o înălţime de un metru”, a declarat proiectantul.

Conform contractului, reparația podului de peste Putna costa 5 milioane de lei. Acum, estimările sunt altele. La doi pași de podul înghițit aseară de pământ se află Botârlau, un alt pericol public ce se află pe lista de construcții care trebuie să intre rapid în reparații.

Citeste si:

Construcția podului peste Dunăre de la Brăila a intrat în linie...

În țara noastră există aproximativ 4.500 de poduri aflate în administrația Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) și tot atâtea în administrația consiliilor județene și locale. Cele mai multe dintre ele nu au fost refăcute niciodată.

„Atunci când degradările sunt foarte mari, structura se închide. O importanţă foarte mare o are procesul de mentenanţă, de întreţinere. Dacă nu se realizează la timp aceste lucrări de întreţinere, se ajunge la degradări. Degradările evoluează în timp: ca urmare a factorilor de mediu, ca urmare a creșterii nivelului de trafic”, a explicat Ionuț Radu Răcănel, conf. doctor inginer.

Despre autor:

Alexandra Chivu

Alexandra Chivu scrie pentru 9AM din anul 2021, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef. Ea și-a început activitatea în presă în 2016, în cadrul Facultății de Jurnalism, unde a scris câteva articole pentru site-ul instituției. Ulterior, a publicat materiale în ziarul „Ultimă oră”. Și de aici a început greul. Primul impact important în carieră a fost în cadrul Digi FM, unde a redactat știri de radio. A început munca la revista Ciao, în 2017. Nu a poposit și a continuat la Fanatik, din 2018 până în 2019. În paralel, benevol, s-a ocupat în câteva rânduri de pagina de Facebook SOS Autism Brăila. Din 2019 și până în 2021 a lucrat la Playtech, apoi a ajuns în prezentul numit 9AM.

Mai multe