Doar 9 suflete au mai rămas în leprozeria de la Tichilești, ultima din Europa. Spitalul le e casă și cimitir

Leprozeria de la Tichilești, locul în care românii au cunoscut multă suferință

Tichilești, județul Tulcea, undeva în sălbăticia pădurii dobrogene, se ascunde ultima Leprozerie din Europa. Acolo, își duceau viața, în 2018, nouă suflete atinse dur de boală.

„Când m-a adus Domnul, în anul 1946, eram 180 și numai eu am mai rămas din 180. Nu mai e altcineva. Dacă ați întâlnit în viață...în țară, peste hotare, pe cineva care să stea de 72 de ani în spital? Nu are cum să întâlniți. M-ați întâlnit pe mine”, a spus un pacient.

„Aici o să stau până la moarte. Dacă nu aici, la azil, în partea cealaltă”, a spus un altul.

• Mulți s-au născut aici, au crescut aici și tot în acest loc își vor da ultima suflare, îngropând în același timp cu ei și boala care i-a condamnat la izolare și i-a făcut prizonieri într-un loc.


• Dovezile despre existența bolii datează din anul 2000 î.Hr.

Cele mai vechi indicii despre existența bolii în lume datează din anul 2000 î.Hr. Câteva rămășițe umane descoperite în siturile arheologice din Balathal, India, și Harappa, Pakistan, au fost baza acestei afirmații. Deși identificarea retrospectivă a descrierilor simptomelor asemănătoare leprei este dificilă, ceea ce pare a fi lepră a fost discutat de Hipocrate în 460 î.Hr. În 1846. Francis Adams a produs ”The Seven Books of Paulus Aegineta” (n.r. Cele șapte cărți ale lui Paulus Aegineta), care a inclus un comentariu cu privire la toate cunoștințele medicale și chirurgicale și descrierile, alături de remedii, legate de evoluția leprei la români, greci și arabi.

Boala este mai des întâlnită la persoanele care locuiesc în condiții de sărăcie și se crede că este transmisă prin picături respiratorii. Astăzi, maladia se poate trata, dar costul tratamentului reprezintă încă o problemă în țările în curs de dezvoltare. Primul pas important în combaterea leprei a fost făcut în 1873 de medicul Gerhard Armauer Hanses, prin descoperirea agentului cauzal.

Citeste si:

Andreea Bălan, fără acces în propria casă. Cum a ajuns în această...

După patru ani de cercetare, în intervalul 1884 - 1888, medicul dermatolog german Eduard Arning dovedește că boala este una transmisibilă. Din acel punct, au curs douăzeci de ani fără ca lepra să poată fi tratată. În 1947 descoperirea sulfamidelor, urmată de terapia cu sulfonamida, duce la alt nivel analizele despre crunta afecțiune.

Leprozeria din Tichilești

Leprozeria din Tichilești este un spital destinat tratării și găzduirii bolnavilor de lepră, ce a fost înființată în anul 1928. Unitatea a funcționat mai degrabă ca un sanatoriu, decât ca un loc conceput pentru izolarea pacienților de restul lumii, așa cum denotă sensul mai vechi al termenului.

Despre autor:

Alexandra Chivu

Alexandra Chivu scrie pentru 9AM din anul 2021, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef. Ea și-a început activitatea în presă în 2016, în cadrul Facultății de Jurnalism, unde a scris câteva articole pentru site-ul instituției. Ulterior, a publicat materiale în ziarul „Ultimă oră”. Și de aici a început greul. Primul impact important în carieră a fost în cadrul Digi FM, unde a redactat știri de radio. A început munca la revista Ciao, în 2017. Nu a poposit și a continuat la Fanatik, din 2018 până în 2019. În paralel, benevol, s-a ocupat în câteva rânduri de pagina de Facebook SOS Autism Brăila. Din 2019 și până în 2021 a lucrat la Playtech, apoi a ajuns în prezentul numit 9AM.

Mai multe