Ştiai că doar 2% dintre oameni au abilitatea de a folosi la fel de bine ambele mâini, în timp de 10% preferă mâna stângă? Oamenii de ştiinţă au avut curiozitatea de a căuta motivele pentru care există aceste diferenţe.

Tendinţa nativă de a prinde lucruri sau de a scrie cu o mână sau alta se dezvoltă foarte devreme. Aceasta se stabilizează în perioada în care copiii învaţă să deseneze şi se păstrează pe parcursul întregii vieţi, dacă mâna aleasă nu este rănită atât de grav încât să nu poate fi folosită o vreme. Chiar dacă antrenarea motrivităţii fine şi mediul în care sunt dobândite abilităţile motorii timpurii influenţează destul de mult stabilirea preferinţei pentru o anumită mână, genetica joacă un rol important.

Încă de acum 40 de ani, au apărut cercetări care au înaintat ideea că o singură genă ar putea influenţa preferinţa pentru una dintre mâini. Teoriile au indicat o variantă a genei care ar influenţa un individ spre dreapta, în timp ce o altă varianta a aceleiaşi gene poate determinarea alegerea oricăreia dintre ele, cum se întâmplă în cazul celor ambidextri.

În ultimii ani, s-a descoperit că lucrurile nu sunt atât de simple. Cercetări mai recente utilizează studii de asociere la nivel de genom pentru a căuta o relaţie între o trăsătură de interes şi numărul de copii ale unei variante genetice pe care o are cineva. Aceste analize sunt efectuate pentru milioane de variante localizate pe genom.

Studiile făcute la nivelul genomului au demonstrat că aproape toate trăsăturile umane sunt influenţate nu de o singură variantă genetică, ci de multe sute sau chiar mii de variante. Cele mai multe dintre aceste variante se găsesc chiar între gene şi scopul lor nu este uşor de identificat.

Citeste si:
STUDIU Noi gene care influențează tendința de a fi stângaci sau...
Oamenii de știință au...

În anul 2009, s-a realizat un proiect care a implicat cercetători din toată lume pentru a căuta variante genetice care influenţează manevrabilitatea mâinilor. Studiul nostru a analizat date de la 1.766.671 de persoane dintre care 194.198 erau stângaci şi 37.637 ambidextri.

S-au depistat 41 de regiuni ale genomului asociate cu stângăcia şi 7 regiuni asociate cu ambidexteritatea. Multe dintre regiunile genomului asociate cu stângăcia conţineau gene care codifică proteinele microtubulilor. Aceste proteine sunt importante în timpul dezvoltării şi în capacitatea creierului de a se adapta la schimbările din mediu.

O altă observaţie făcută de cercetători a fost aceea că există o suprapunere între regiunile genomului asociate cu stângăcia şi cele asociate cu ambidexteritatea. Aceasta arată că ambidexteritatea este mai complicată decât se credea.

În orice caz, este cert că o mare parte dintre trăsăturile umane, printre care şi aceea de a fi stângaci sau dreptaci, sunt influenţate de un număr mare de gene, fiecare cu un efect redus, şi nu de o singură genă, precizează clickpentrufemei.ro

Citeste si:
Stângacii văd lumea diferit față de dreptaci: Explicația oamenilor...
Stângacii văd lumea diferit...



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.