Ești stângaci sau dreptaci? Cercetătorii au aflat ce determină preferința pentru o anumită mână

Tendinţa nativă de a prinde lucruri sau de a scrie cu o mână sau alta se dezvoltă foarte devreme. Aceasta se stabilizează în perioada în care copiii învaţă să deseneze şi se păstrează pe parcursul întregii vieţi, dacă mâna aleasă nu este rănită atât de grav încât să nu poate fi folosită o vreme. Chiar dacă antrenarea motrivităţii fine şi mediul în care sunt dobândite abilităţile motorii timpurii influenţează destul de mult stabilirea preferinţei pentru o anumită mână, genetica joacă un rol important.

Încă de acum 40 de ani, au apărut cercetări care au înaintat ideea că o singură genă ar putea influenţa preferinţa pentru una dintre mâini. Teoriile au indicat o variantă a genei care ar influenţa un individ spre dreapta, în timp ce o altă varianta a aceleiaşi gene poate determinarea alegerea oricăreia dintre ele, cum se întâmplă în cazul celor ambidextri.

În ultimii ani, s-a descoperit că lucrurile nu sunt atât de simple. Cercetări mai recente utilizează studii de asociere la nivel de genom pentru a căuta o relaţie între o trăsătură de interes şi numărul de copii ale unei variante genetice pe care o are cineva. Aceste analize sunt efectuate pentru milioane de variante localizate pe genom.

Studiile făcute la nivelul genomului au demonstrat că aproape toate trăsăturile umane sunt influenţate nu de o singură variantă genetică, ci de multe sute sau chiar mii de variante. Cele mai multe dintre aceste variante se găsesc chiar între gene şi scopul lor nu este uşor de identificat.

În anul 2009, s-a realizat un proiect care a implicat cercetători din toată lume pentru a căuta variante genetice care influenţează manevrabilitatea mâinilor. Studiul nostru a analizat date de la 1.766.671 de persoane dintre care 194.198 erau stângaci şi 37.637 ambidextri.

Citeste si:

Grupa sanguină care te protejează de boli și îți oferă o imunitate...

S-au depistat 41 de regiuni ale genomului asociate cu stângăcia şi 7 regiuni asociate cu ambidexteritatea. Multe dintre regiunile genomului asociate cu stângăcia conţineau gene care codifică proteinele microtubulilor. Aceste proteine sunt importante în timpul dezvoltării şi în capacitatea creierului de a se adapta la schimbările din mediu.

O altă observaţie făcută de cercetători a fost aceea că există o suprapunere între regiunile genomului asociate cu stângăcia şi cele asociate cu ambidexteritatea. Aceasta arată că ambidexteritatea este mai complicată decât se credea.

În orice caz, este cert că o mare parte dintre trăsăturile umane, printre care şi aceea de a fi stângaci sau dreptaci, sunt influenţate de un număr mare de gene, fiecare cu un efect redus, şi nu de o singură genă, precizează clickpentrufemei.ro

Citeste si:

STUDIU Noi gene care influențează tendința de a fi stângaci sau...

Despre autor:

Valentina Podgorneac

Valentina Podgorneac este originară din Republica Moldova și la vârsta de doar 16 ani a ales să se mute la București pentru a-și continua studiile liceale. În anul 2017 a absolvit un colegiu cu profil economic, însă pasiunea pentru scris a fost mult mai puternică decât orice altă dorință. În timpul studiilor a redactat comunicate de presă în cadrul Organizației Studenților și Elevilor Basarabeni din București. A efectuat stagii de practică la agenția de presă RADOR și la Biroul de Comunicare al Ministerului Educației, acumulând multe informații și sfaturi utile pentru viitoarea sa carieră. A urmat un Curs de Dicție și Discurs Public cu Veronica Coberman, mentor în comunicare.

Valentina Podgorneac este absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității București, iar de mai bine de un an face parte din familia 9AM. Iubește să știe tot ce mișcă, să fie informată, și la rândul ei, să informeze și pe alții, deoarece un om informat este un om puternic. Pentru ea, scrisul nu este doar o pasiune, ci un stil de viață.

Mai multe