Curtea Constituţională a României (CCR) a respins, marţi, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis şi a Guvernului asupra Legii privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016.

CCR a decis că Legea privind alegerile parlamentare este constituţională.

„În ziua de 29 septembrie 2020, Plenul Curţii Constituţionale, în cadrul controlului anterior promulgării, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de preşedintele României, respectiv de Guvern, şi a constatat că sunt constituţionale, în raport cu criticile formulate, dispoziţiile art.1 alin.(1) din Legea privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016, precum şi legea, în ansamblul său. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică preşedintelui României", se arată într-un comunicat al CCR.

Pe 17 august, şeful statului a sesizat CCR, solicitând să constate că acest act normativ este neconstituţional în ansamblul său.

Art. 1 alin. (1) din legea criticată prevede că "(1) Prin derogare de la prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare, data alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor ce vor fi organizate ca urmare a expirării mandatului Parlamentului, aflat în curs de exercitare la data intrării în vigoare a prezentei legi, se stabileşte prin lege organică, cu cel puţin 60 de zile înaintea datei alegerilor".

Citeste si:
Actorul Mugur Mihăescu, reacție după conferința lui Iohannis: Îmi...
Reacția actorului Mugur...

Dispoziţia de la care se derogă, respectiv art. 6 alin. (2) din Legea nr. 208/2015, prevede: "(2) Aducerea la cunoştinţă publică a datei alegerilor se face cu cel puţin 90 de zile înainte de ziua votării, prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului privind data alegerilor", atenţionează şeful statului.

„Analizând conţinutul dispoziţiei derogatorii, constatăm că aceasta creează un cadru legislativ special doar pentru următoarele alegeri parlamentare. Apreciem că o atare modificare, realizată cu mai puţin de 6 luni înainte de alegerile la termen, încalcă exigenţele art. 1 alin. (5) din Constituţie în dimensiunea sa referitoare la previzibilitatea legii şi cea a securităţii raporturilor juridice", explică preşedintele.

"Or, prin dispoziţia criticată, se modifică cu doar câteva luni înaintea alegerilor competenţa stabilirii datei alegerilor, contrar normelor constituţionale, instituindu-se o prerogativă pentru Parlament de a stabili în mod discreţionar data alegerilor parlamentare. Mai mult, în actualul context, adoptarea unei legi prin care se stabileşte data alegerilor parlamentare devine cu atât mai problematică în situaţia în care ar interveni una dintre cauzele care determină prelungirea de drept a mandatului Parlamentului, cum este starea de urgenţă prevăzută de art. 93 din Constituţie", adaugă preşedintele.

În opinia sa, prin intervenţia "intempestivă" şi formalizarea "excesivă" a procedurii de stabilire a datei alegerilor se creează premisele încălcării altor dispoziţii şi garanţii constituţionale. Mai mult, dat fiind contextul actual, în situaţia în care din varii motive, Parlamentul nu adoptă respectiva lege într-un timp util, se poate ajunge în mod direct la încălcarea normelor constituţionale care stabilesc în mod clar durata mandatului Parlamentului şi intervalul maximal în care trebuie să fie organizate alegerile parlamentare, completează Iohannis.

Citeste si:
Profesorii vor primi un stimulent lunar de 2.000 de lei pentru...
Cadrele didactice vor primi...

În ceea ce priveşte încălcarea dispoziţiilor art. 69 alin. (2) din Constituţie, şeful statului spune că norma prevăzută la art. 1 alin. (1) din legea criticată instituie în sarcina Parlamentului o obligaţie de rezultat, aceea a adoptării unei legi organice, într-un anumit orizont de timp, prestabilind şi soluţia ce se va impune senatorilor şi deputaţilor, „a căror voinţă reală pare a nu mai avea semnificaţie".

„Or, voinţa generală ce se realizează la nivelul Parlamentului şi se concretizează în adoptarea unei legi rezultă din modul de exercitare şi realizare a mandatului fiecărui senator şi deputat. În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii îşi exprimă voinţa în mod liber prin votul asupra propunerilor legislative sau proiectelor de lege, voinţă care se formează după analize, dezbateri şi deliberări asupra conţinutului proiectului actului normativ, indiferent dacă aceasta se va concretiza sau nu în adoptarea unei legi", se menţionează în sesizare.

Conform acesteia, ca urmare, rezultă că, dacă senatorii şi deputaţii vor fi obligaţi să acorde votul în sensul adoptării legii de stabilire a datei alegerilor, atunci voinţa parlamentarului nu mai este liberă, mandatul devine unul imperativ, ceea ce plasează legea criticată pe tărâmul "nulităţii absolute", ce nu va putea fi înlăturată în niciun mod, în conformitate cu art. 69 din Constituţie.

El precizează că stabilirea datei alegerilor este legată de durata mandatului Parlamentului, iar Guvernul este autoritatea care asigură respectarea normelor constituţionale prin punerea în executare a dispoziţiilor legale, ce reprezintă, în esenţă, o transpunere a celor constituţionale, informează Agerpres.

Citeste si:
Orban despre lista PNL la parlamentare:„Suntem o echipă hotărâtă,...
PNL București a finalizat...



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.