Rata șomajului în România a fost de 5,4%, în trimestrul II al acestui an, fiind în creștere cu 1,1 puncte procentuale față de cea înregistrată în trimestrul anterior, iar rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 65,2%, în scădere cu 0,2 puncte procentuale raportat la aceeași perioadă de referință, arată datele Institutului Național de Statistică (INS).

Conform statisticii oficiale, în trimestrul II al acestui an, rata de ocupare a populației în vârstă de 20 - 64 ani a fost de 70,4%, cu 0,4 puncte procentuale peste țară națională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020.

În aceste condiții, în momentul perioadelor analizate, populația activă a României era de 8,987 milioane de persoane, dintre care 8,505 milioane de persoane erau angajate și 482,000 erau șomeri. Totodată, rata de ocupare a tinerilor cu grupa de vârstă 15 - 24 ani a fost de 24,4%.

Gradul de angajare a fost mai mare la bărbați - 73,6% față de 56,4% în cazul femeilor - și la persoanele din mediul urban, 66,1%, comparativ cu 64% în mediul rural.

Pe sexe, diferența dintre cele două rate ale șomajului a fost de 0,5 puncte procentuale (5,6% bărbați față de 5,1% la femei), iar pe medii rezidențiale, de 0,6 puncte procentuale (5,7% în mediul rural, față de 5,1% în mediul urban).

Citeste si:
Florin Cîţu, despre evoluţia PIB: Sunt date foarte bune
Cîţu, despre evoluţia PIB:...

În același timp, pe grup de vârstă, rata șomajului a atins nivelul cel mai ridicat (15,4%) în rândul tinerilor, cu vârsta între 15 și 24 de ani.

„Pandemia COVID19 a afectat piața muncii prin scăderea moderată a populației ocupate și a ratei de ocupare și creșterea numărului de șomeri și a ratei șomajului. Efectele cele mai vizibile se referă însă la creșterea numărului persoanelor ocupate absente de la locul de muncă (persoane ocupate care , deși au un loc de muncă, nu au lucrat nici măcar o oră în cursul săptămânii de referință, fiind în concediu - de diverse tipuri, zile libere, întreruperea temporară a activității pentru diverse motive etc.) ", precizează INS.

Dificultățile economice sau tehnice ale angajatorilor, lipsa materiilor prime sau a clienților - a fost considerat drept motiv al absenței de către 58% dintre persoane, iar puțin peste o cincime dintre persoane absente (21,7%) s-a aflat în concediu de odihnă (inclusiv zile libere, sărbători, recuperare), în timp ce 0,4% au lipsit pe motiv de boală.

Totodată, 19,9% dintre persoane absente au indicat alte motive (printre care concediu fără plată, concediu pentru creșterea copilului până la 2 ani etc., informează digi24.ro.

Citeste si:
Cum era descris Iliescu într-un raport secret al CIA din 1982
Cum era descris Iliescu...



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.