Social4 Iunie 201917:06de Clara Vacaru

Lectura de 3 minute

Dependenta de internet este definita prin preocupari excesive pentru mediul online, dorinta imperioasa si comportamente de utilizare a internetului, toate acestea conducand la disfunctii in plan social, profesional, scolar sau familial, ori la disconfort semnificativ pentru persoana in cauza, afirma dr. Octavian Vasiliu, medic primar psihiatru, psihoterapeut specialist la Sectia Clinica de Psihiatrie a SUUMC "Carol Davila" Bucuresti.

"Internetul este o prezenta din ce in ce mai constanta in viata tuturor, fapt reflectat de un sondaj IRES care a aratat ca 68% dintre respondenti intra zilnic pe internet, iar 32,7% dintre utilizatori petrec zilnic intre una si trei ore online. Cresterea exponentiala a utilizarii internetului a fost raportata la nivel mondial, iar populatia tanara este cea mai predispusa la folosirea abuziva a acestuia. In ceea ce priveste efectele nocive ale expunerii excesive la mediul online, ele au fost sintetizate sub forma unei tulburari mentale inca din anul 1995, atunci cand s-au stabilit si primele criterii de diagnostic pentru aceasta adictie", arata psihiatrul, potrivit Agerpres.

Din punct de vedere al diagnosticului, la fel ca in cazul oricarui tip de dependenta, elementele esentiale sunt reprezentate de proeminenta obiectului dorit (accesarea internetului devenind actiunea preferata a persoanei, mergand pana la ignorarea unor elemente importante ale vietii cotidiene, de exemplu in cazul celor care nu mai sunt interesati de activitatile scolare ori profesionale, mergand pana la ignorarea alimentatiei sau a igienei personale din cauza ca sunt ocupati toata ziua cu jocurile online), variatii ale dispozitiei (nervozitate, neliniste, trecerea de la euforie la depresie), toleranta (este nevoie de petrecerea din ce in ce a mai multor ore pe internet pentru ca persoana sa resimta satisfactie), sevrajul (lipsa posibilitatii de a accesa internetul produce simptome precum dispozitie depresiva, neliniste psihomotorie, insomnie, reducerea apetitului alimentar etc.), conflictul interior (persoana este prinsa intre dorinta de a abandona obiectul dependentei si dorinta de a se folosi de acesta in continuare) si recaderea (persoana poate avea perioade in care sa se abtina de la comportamentul adictiv, dar apoi simte nevoia de a-l relua), explica medicul.

''Aceasta forma de adictie a fost raportata in special la persoanele de sex masculin care se afla in a treia sau a patra decada de viata, precum si la cei care asociaza simptome precum dispozitie depresiva, anxietate, fobii, agresivitate, manifestari psihotice, acuze somatice fara substrat organic. Internetul este deseori utilizat abuziv de copii si adolescenti, mai ales de catre cei care au concomitent tulburare de hiperactivitate cu deficit de atentie (ADHD), tulburari depresive, tulburare obsesiv-compulsiva sau schizofrenie. De asemenea, odata instalata dependenta de internet, riscul ca pacientul sa dezvolte o dependenta de alcool sau de alta substanta, ori sa sufere o agravare a unei probleme de sanatate mentala pre-existenta nu este de neglijat'', mai spune el.

Dr. Vasiliu subliniaza ca evaluarea unei persoane care este diagnosticata cu dependenta de internet trebuie realizata intr-o maniera interdisciplinara, in acest proces fiind implicati psihiatrul (ca manager de caz), psihologul clinician si psihoterapeutul, ulterior putand fi cooptati in echipa terapeutica si alti specialisti.

Citeste si:
Bunică obligată la tribunal să șteargă pozele cu nepoții de pe...
Bunică obligată la tribunal...

''In cadrul acestei forme de dependenta au fost identificate mai multe entitati nosologice, pe langa adictia generata de internet: dependenta de jocuri online, dependenta de jocuri de noroc online (cazinourile virtuale, de exemplu), dependenta de site-urile de socializare, dependenta de pornografie online, dependenta de cumparaturi din magazinele virtuale etc. Aceste sub-tipuri au un presupus substrat neurobiologic si psiho-social comun, motiv pentru care metodele de tratament sunt similare. Principalele forme de terapie sunt reprezentate de psihoterapia cognitiv-comportamentala individuala si de grup, antidepresivele serotoninergice, antidepresivele dopaminergice si antagonistii receptorilor opioizi. O abordare multidimensionala, care sa includa atat analiza elementelor de vulnerabilitate individuala, restructurarea cognitiva, tehnici de relaxare si largirea repertoriului metodelor de coping in cadrul psihoterapiei, precum si medicatia psihotropa axata pe reducerea craving-ului si a tulburarilor emotionale asociate este necesara in majoritatea cazurilor. Implicarea familiei si a celorlalti factori de suport psihosociali este importanta pentru succesul terapiei, la fel ca in orice dependenta, fie ea de tip comportamental sau de substanta'', conchide doctorul Octavian Vasiliu.



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.