"Aceste rezultate ar putea sa serveasca drept punct de plecare pentru a actiona pe viitor asupra declinului cognitiv asociat varstei", potrivit autorilor americani ai acestui studiu, publicat in revista Nature Neuroscience.
Memoria de lucru este o memorie de scurta durata. Ea nu permite oamenilor sa isi aminteasca evenimente din trecut insa este memoria care, de exemplu, le permite sa tina minte cifrele ce compun un numar de telefon pe care sunt pe cale sa il noteze. Se crede ca aceasta forma de memorie este asociata cu doua tipuri de unde cerebrale, undele gamma si theta, ce apar in doua regiuni ale creierului.
Cercetatorii Robert Reinhart si John Nguyen au studiat 42 de adulti cu varste cuprinse intre 20 si 29 de ani si u alt grup de 42 de adulti cu varste cuprinse intre 60 si 76 de ani, pe care i-au supus unor exercitii ce implica folosirea memoriei de lucru (de exemplu, identificarea diferentelor dintre imagini prezentate la intervale de cateva secunde). Ei au folosit o casca cu electrozi pentru a evalua modul in care faimoasele unde cerebrale interactioneaza in acest proces. Tot cu ajutorul electrozilor, autorii studiului au stimulat creierele unora dintre participanti, moduland ritmul undelor cerebrale.
Fara acea stimulare, cei mai varstnici dintre subiecti au fost cei mai lenti si cei mai putin performanti. Insa cu ajutorul stimularii, performantele lor s-au apropiat de cele ale tinerilor participanti, efectul benefic prelungindu-se timp de mai bine de trei sferturi de ora dupa experiment. Aceste ameliorari au fost asociate cu interactiuni mai puternice intre undele theta si gamma in cortexul temporal stang si cu o sincronizare mai puternica a undelor theta intre lobul temporal stang si cortexul prefrontal.
Experti independenti, care nu au participat la studiu, au salutat "aceste cercetari interesante", ce ar putea contribui la o mai buna intelegere a declinului cognitiv asociat varstei. Totusi, ei au evidentiat si anumite limite ale cercetarii. In primul rand, cei mai varstnici dintre subiectii inclusi in studiu aveau o stare de sanatate buna si nu erau afectati de o forma de dementa, precum Alzheimer, scrie Agerpres.
Teo Trandafir și-a pierdut memoria după 5 anestezii generale: Nu...
"Studii suplimentare vor fi cruciale pentru a sti daca acest tip de abordare poate sa aduca pe termen lung beneficii pentru pacientii suferind de dementa", a comentat Sara Imarisio, medic in cadrul asociatiei britanice Alzheimer's Research UK, citata de Science Media Centre.
"De altfel, nu exista dovezi ca tipul de ameliorare atins gratie acelei stimulari poate sa aduca o diferenta reala in viata cotidiana", a adaugat Vladimir Litvak, profesor-doctor la University College London.
Despre autor:
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
Mai multe despre
-
Spațiile verzi și eficiența energetică, viziunea pentru un București sustenabil
Sursa: green.start-up.ro
-
Dan Mihăescu: Ce trebuie să știe fondatorii despre GapMinder Fund II?
Sursa: start-up.ro
-
Secretele vedetelor de la Hollywood pentru un machiaj impecabil. Tehnici și...
Sursa: garbo.ro
-
Venituri de peste 300 de milioane de euro pentru Jumbo, în 2023. Care sunt...
Sursa: retail.ro
-
Cum se poate evita insolvența. Expertul care s-a ocupat de cazul Blue Air:...
Sursa: wall-street.ro
-
Afirmații delirante din partea unui preot: femeile agresate se*ual trebuie să...
Sursa: kudika.ro
-
UniCredit vede oportunități de consolidare în România
Sursa: futurebanking.ro