Social1 Martie 201910:52

Lectura de 5 minute

Venit pe pamant european tocmai din sudul Asiei, castravetele este o planta legumicola pe care astazi o intalnim in toate judetele din Romania.

Zonele cele mai prielnice pentru nevoile de lumina intensa si de sol nisipos, cu umiditate crescuta, pe care le are castravetele, sunt cele din sudul si din vestul tarii. Pentru ca eforturile de a infiinta o cultura de castraveti sa fie rasplatite cu un profit multumitor, exista cateva reguli de care fiecare fermier va trebui sa tina cont inainte de a incepe muncile agricole.

Care este perioada optima de cultivare

Profitabila pe termen lung, cultivarea castravetilor poate avea loc atat vara, cat si toamna, iar fiecare sezon are conditii, tehnologii sau programe specifice de combatere a bolilor și daunatorilor, pentru obtinerea unor rezultate cat mai bune. Cultura timpurie este mai costisitoare, dar va genera fructe gata de consum inca din mijlocul lunii iunie și, deci, profit pe masura. Cultura de toamna este cea mai potrivita pentru castravetii destinati industrializarii (conservare), fiind caracterizata de fructe cu dimensiuni mici.

Cultura de vara este cea mai raspandita modalitate de obtinere a unor cantitati mari de castraveti. Etapele ei prezinta multe asemanari cu cele folosite in cazul culturii timpurii, dar in acest caz ofera modalitati mai variate de semanare a plantelor. Pentru a alege bine perioada de cultivare a castravetilor, in raport cu planurile tale, ai nevoie de informatii detaliate cu privire la avantajele si dezavantajele fiecarei perioade.

Cele mai spornice metode de cultivare

Daca ai optat pentru infiintarea culturii prin semanare a semintelor, urmaresti sa obtii cat mai multa profitabilitate,cu ajutorul unei cantitati mari de legume recoltate. Acest obiectiv poate fi atins cel mai usor folosind metodele de cultivare ce si-au dovedit din plin eficacitatea:

Pe spaliere

Confectionate din lemn sau din beton armat, spalierele au o lungime de 150-160 de centimetri si un diamteru de sapte-opt centimetri. Pentru un hectar este nevoie de cel mult 850 de spailere, precum si de 300 de kilograme de sarma cu diametru de 3-4 mm. Semanatul pe spaliere se realizeaza cu 71.000 de plante pe hectar, in cazul suprafetelor mari si cu maximum 50.000 de plante pe hectar, pentru suprafetele mici, tipice gospodariilor.

Pe sol

Marele avantaj al culturii pe sol a castravetilor este densitatea cel putin dubla fata de cea pe spaliere, in cazul soiului cornison. Cu o densitate intre 133.000 si 148.000 de plante pe hectar, aceasta metoda de cultura depinde cel mai mult de factori de mediu propice, care sa favorizeze o desfasurare normala a proceselor metabolice. Daca vei opta pentru un soi de fructe mijlocii, desimea culturii de castraveti in camp va fi de doar 33.000-34.000 de plante pe hectar.

Lucrari necesare

Desi castravetii au nevoie de conditii optime de mediu pentru a creste cat mai bine, un rol capital il vor avea lucrarile agricole specifice acestei culturi. Desi vremea sau cantitatea delumna pe care o primesc plantele nu pot fi controlate, exista alte procedee prin care fermierul se asigura ca poate obtine o recolta de castraveti pentru care sa fi meritat intregul efort.

Irigarea

Este cunoscut faptul ca o cultura de castravete are nevoie sporita de apa in special in timpul infloririi si al formarii fructelor. Cel mai propice moment pentru udarea castravetilor este dimineata, iar operatiunea nu poate fi amanata mai mult de orele amiezii. In niciun caz udarea nu trebuie facuta in orele de seara, din cauza riscului de aparitie a bolilor. Udatul se poate face prin brazde sau sub forma de ploaie.

Fertilizarea

Fiecare hectar de pamant pe care se cultiva castraveti necesita o cantitate cuprinsa intre 40 si 60 de tone de gunoi de grajd, introdus primavara. In cazul fertilizarii faziale, se vor aplica 70-90 de kilograme de azot si 50-70 de kilograme de oxid de potasiu pe hectar, de trei sau patru ori, incepand cu momentul aparitiei florilor.

Recoltarea

Recoltarea castrevetilor are loc esalonat, intre 15 iunie si 10 august. In special in cazul culturii de vara fructele trebuie culese la intervale de doua-patru zile, dimineata. Operatiunea se poate face cu ajutorul unui cutit special, taind la nivelul pedunculului. Pe tot parcursul culegerii fructelor, vrejurile nu trebuie strivite sau rasucite, pentru ca substanta numita cucurbitacina sa nu migreze din peduncul in fruct, iar gustul sa devina, astfel, amar. Cultura de toamna impune inceperea recoltarii in prima decada a lunii septembrie.

Bolile castravetilor si combaterea lor

La fel ca toate celelalte culturi de legume si de pomi fructiferi, castravetele este expus unei palete largi de boli care pot incetini sau chiar afecta iremediabil dezvoltarea plantelor. O cultura afectata de buruieni, boli sau daunatori va suferi pierderi semnificative de productie, în cazul în care nu se actioneaza preventiv cu produse eficiente pentru protectia plantelor. Dintre bolile care afecteaza castravetii si celelalate cucurbitacee cu coaja comestibila, in camp sau in sere, cele mai frecvente sunt fainarea si patarea bruna.

Fainarea castravetilor afecteaza toate organele aeriene ale plantei, dar mai ales frunzele si vrejul in toate fazele de dezvoltare. Usor de recunoscut prin petele albe cu aspect fainos, mai intai izolate, dupa care tot mai extinse, atacul acestei boli opreste dezvoltarea fructelor si le provoaca un aspect zbarcit.

Patarea bruna a castravetilor conduce la putregai si se manifesta prin pete de forma circulara neregulata si de culoare cafenie, aparute pe frunze. Aceste pete provoacă uscarea si desprinderea tesuturilor. Aceasta boala apare în special în zilele cu umiditate crescuta, și temperaturi între 24-28°C.

Citeste si:
Prima plajă din Spania se redeschide cu program limitat și...
Prima plajă din Spania se...

Tratarea culturilor de castraveti cu un fungicid polivalent, precum Dagonis®, cu substante active eficiente, asigura o protectie sporita in fata bolilor, protejeaza noile cresteri și ofera un timp de pauza favorabil pana la recoltare. Combinatia dintre substantele active inovatoare (fluxapiroxad si difenoconazol) inhiba stadiile de dezvoltare ale ciupercilor si blocheaza bolile transmise prin sol la seminte. Legumicultorii trebuie sa tina seama și de modul în care alterneaza produsele fungicide, pentru a preveni aparitia formelor de rezistenta. Intr-un sezon, se pot aplica cel mult 3 tratamente cu acest produs, în doza recomandata de 0,6 litri/ha.

Cultura de castraveti este una cu atat mai profitabila, cu cat este practicata pe o suprafata cat mai intinsa. Cu masurile necesare de preventie si cu metodele de cultivare aplicate corect, recolta va fi una bogata.



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.