Era necesar ca Parlamentul Romaniei sa adopte o reforma a codurilor penale pentru a implementa decizii ale Curtii Constitutionale si directive ale Uniunii Europene, dar si pentru a remedia deficientele din aplicarea prevederilor actuale, insa modul in care s-a desfasurat aceasta reforma nu a fost deloc unul corespunzator, arata Comisia de la Venetia intr-o opinie privind modificarile la codul penal si codul de procedura penala, adoptata vineri si publicata luni integral pe site-ul sau.

"Era necesar si potrivit ca Parlamentul Romaniei sa adopte o reforma a codurilor penale pentru a implementa decizii ale Curtii Constitutionale si directive ale UE relevante, precum si pentru a remedia deficientele observate in trecut in aplicarea actualelor prevederi ale legislatiei penale", precizeaza Comisia de la Venetia.

"Modul in care reforma a fost facuta nu este, totusi, deloc corespunzator pentru o reforma comprehensiva a doua dintre cele mai importante si sensibile coduri. Amendamentele aflate in discutie au fost adoptate intr-un proces legislativ care a fost excesiv de rapid si lipsit de transparenta, in ciuda faptului ca au existat peste 300 de amendamente, multe dintre ele aducand schimbari destul de radicale si afectand profund politica penala a statului", se atrage atentia in raport.

Comisia de la Venetia subliniaza ca "in timpul procedurii de adoptare a lor, au existat schimbari frecvente in texte, facand aproape imposibile o consultare semnificativa cu expertii si cu practicienii si o discutie semnificativa in cadrul societatii".

"Practicienii in domeniul juridic, inclusiv Inalta Curte de Casatie si Justitie si sefii procuraturii, au atras atentia ca intrarea in vigoare a amendamentelor ar putea avea efecte negative drastice pentru functionarea sistemului penal de justitie roman. Aceste atentionari nu au fost bagate in seama", se mai atrage atentia in opinie.

Comisia de la Venetia: Multe amendamente vor afecta grav eficienta sistemului penal de justitie roman

Comisia de la Venetia evidentiaza de asemenea ca "un proces mai comprehensiv de discutie, bazat pe dialog cu practicienii din domeniul juridic si cu societatea in general, si evaluarea in detaliu a impactului a numeroase amendamente ar fi fost nu doar recomandabile, ci chiar necesare".
Citeste si:
Condamnată la 6 weekend-uri în casă după ce a urcat fără permis la...
O tânără din Suceava a fost...

''Faptul ca acest subiect s-a dovedit a fi unul care a divizat foarte mult societatea romaneasca ar fi trebuit sa reprezinte un motiv suplimentar pentru a avea consultari mai eficiente. Acest caracter care dezbina al amendamentelor discutate nu este doar unul politic. Exista chiar institutii care intra in conflict (presedintele Republicii, Inalta Curte de Casatie si Procurorul General, de exemplu, versus Parlamentul). Intr-o astfel de situatie este nevoie ca toate institutiile sa evite retorica excesiva si sa isi ia mai mult timp pentru a cauta un sprijin mai larg pentru pachetul legislativ. Nici opinia publica si nici opozitia nu au fost suficient informate despre acest proces. De fapt, nu a existat un dialog suficient cu societatea civila, organizatiile profesionale, partidele de opozitie si unii jucatori institutionali'', noteaza Comisia de la Venetia.

Citeste si:
Tudorel Toader: Abuzul in serviciu trebuie redefinit
Tudorel Toader: Abuzul in...

Potrivit acesteia, graba cu care au fost adoptate aceste amendamente a avut un impact negativ asupra calitatii legislatiei. In timpul vizitei sale, Comisia a remarcat ca in randul interlocutorilor exista multa nesiguranta legata de motivele aflate in spatele anumitor amendamente, de continutul exact al unor dintre amendamentele adoptate si in special de impactul pe care anumite amendamente il vor avea in practica. In plus, noile coduri vor contine - daca toate amendamentele intra in vigoare - contradictii intrinsece care vor cauza intertitudini juridice pentru multi ani de acum incolo.

Unele dintre amendamentele propuse sunt in neconcordanta cu obligatiile internationale ale tarii, in special cu privire la combaterea coruptiei, si depasesc cerintele ce rezulta din precedentul de la Curtea Constitutionala sau din obligatiile internationale ale tarii. Comisia de la Venetia este ingrijorata de faptul ca, luate separat, dar in special dat fiind efectul lor cumulativ, multe amendamente vor afecta grav eficienta sistemului penal de justitie roman in combaterea diverselor forme de infractiuni, printre care fapte legate de coruptie, infractiuni violente si criminalitate organizata, se mai arata in opinia Comisiei de la Venetia privind modificarile la codul penal si codul de procedura penala.

Citeste si:
Toader, catre Comisia de la Venetia: Nu imi asum nimic din ceea ce...
Toader, catre Comisia de la...

''In lumina consideratiilor de mai sus, este recomandat ca autoritatile romane sa desfasoare o reevaluare totala a amendamentelor la codurile penal si de procedura penala, printr-un proces de consultari cuprinzator si eficient, pentru a prezenta o propunere legislativa coerenta si solida, care sa beneficieze de sprijin larg in interiorul societatii romanesti si tinand cont pe deplin de standardele aplicabile. Concluziile Curtii Constitutionale cu privire la amendamentele la cele doua coduri vor oferi o orientare suplimentara in acest proces'', mentioneaza Comisia de la Venetia.

In ceea ce priveste Codul de procedura penala, Comisia le recomanda autoritatilor romane sa examineze in mod detaliat legea de amendare in ansamblul sau, tinand cont de comentariile specifice cuprinse in aceasta opinie, astfel incat sa se asigure ca reforma nu va avea un impact negativ asupra functionarii sistemului penal de justitie. Desi intregul set de amendamente ar trebui revizuit total, in particular ar trebui sa fie amendate in esenta regulile privind comunicarea referitoare la anchetele penale in desfasurare (articolul 4), inceperea unei anchete penale (articolul 305), limitele privind probele si incapacitatea de a folosi anumite forme de violenta (articolele 139, 143, 153 si 168) si dreptul de a fi informat despre si de a participa la toate actele de acuzare (articolele 83 si 92), iar prevederile provizorii si finale sa fie reconsiderate.

Comisia de la Venetia: Multe modificari dezincrimineaza abuzul in serviciu. Va fi imposibil de condamnat acesta infractiune

Referitor la Codul penal, Comisia de la Venetia le recomanda autoritatilor romane sa reconsidere si sa amendeze, in lumina comentariilor din aceasta opinie, prevederile referitoare la fapte legate de coruptie, in special mita (articolul 290), traficul de influenta (articolele 291 si 292), deturnare de fonduri (articolul 295) si abuzul in serviciu (articolul 297). De asemenea, autoritatilor romane li se recomanda sa reconsidere si sa amendeze unele prevederi cu un impact mai general, precum cele privitoare la statutul restrictiilor (articolele 154-155), marturia mincinoasa (articolul 273) si compromiterea intereselor justitiei (articolul 277 CC). Comisia le mai recomanda autoritatilor romane ca reconsidere si sa amendeze prevederile referitoare la masurile de confiscare extinsa (articolul 1121), definitia functionarului public (articolul 175) si pedepse auxiliare (articolul 65), pentru a le aduce in concordanta cu obligatiile internationale ale tarii.
Citeste si:
Administratia prezidentiala - replica pentru CSM: "Presedintele nu...
Administratia prezidentiala -...

Modificarile propuse la articolul 297 (din Codul Penal - n.r.) par intr-adevar sa creeze, fara o argumentatie convingatoare, premisele unei dezincriminari de facto a multor fapte avand legatura cu infractiunea de abuz in serviciu. Asa cum au subliniat mai multi interlocutori din Romania ai Comisiei de la Venetia, acestea vor face mult mai dificil, daca nu imposibil de investigat si de condamnat persoane pentru aceasta infractiune", se arata in raportul Comisiei de la Venetia referitor la Codul Penal si la Codul de procedura penala.

Conform documentului, aceasta contravine atat obligatiilor internationale asumate de Romania in legatura cu lupta anticoruptie, cat si propriilor eforturi ale tarii in acest sens, precum si standardelor in ceea ce priveste statul de drept.


Despre autor:

Clara Vacaru
Clara Văcaru a revenit in echipa 9am in anul 2022, după o pauză de doi ani. Pasionată de știri de când se știe, a terminat Facultatea de Jurnalism și lucrează în presă de peste 10 ani.
Crede cu tărie că “informația este putere” și visează ca, în viitor, să aibă o afacere în domeniul educației.
Mai multe

Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.