”Curtea subliniază că legiuitorul are obligația de a reglementa pragul valoric al pagubei și intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu, pasivitatea acestuia fiind de natură să determine apariţia unor situaţii de incoerenţă şi instabilitate, contrare principiului securităţii raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii”, se arata in motivarea deciziei prin care CCR a respins exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Bombonica Prodana, fosta sotie a lui Liviu Dragnea, in procesul in care este judecata pentru abuz in serviciu, motivare publicata miercuri.
Judecatorii constitutionali sustin ca nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care să justifice sancţiunea penală.
”Curtea a considerat că delimitarea dintre diferitele forme de răspundere juridică și răspunderea penală nu poate avea drept unic criteriu tipul actului normativ încălcat în exercitarea atribuțiilor de serviciu (…) ci, dimpotrivă, (…) Curtea a reținut, drept criteriu suplimentar, gradul de intensitate necesar aplicării unei pedepse penale, respectiv necesitatea existenţei unei anumite valori a pagubei sau a unei anumite gravități a vătămării a drepturilor sau intereselor legitime rezultate din comiterea faptei”, se mai arata in motivarea CCR.
Judecatoarea Livia Stanciu, a formulat o opinie concurenta, argumentand ca CCR nu poate impune obligatii legiuitorului deoarece Curțile Constituționale nu fac politica legislativă, nu creează legi, ele doar asigură supremația Constituției în limitele competenței date de legiuitorul constituant.
Florin Cîţu, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, acuzaţi de abuz în...
”Instanțele constituționale, indiferent de rolul pe care îl au sau și-l asumă la un moment dat, mai mult sau mai puțin activ, nu pot deveni legiuitori (…) Curtea nu poate impune obligații unor autorități publice câtă vreme ea însăși, în cuprinsul aceleiași decizii, a constatat că nu este competentă să o facă. În orice caz, aceste considerente, care nu se reflectă și deci nu susțin în niciun fel dispozitivul deciziei de inadmisibilitate, nu pot avea caracter obligatoriu”, se arata in opinia concurenta redactata de fosta sefa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Curtea Constitutionala explica, pe 6 iunie, intr-un comunicat de presa, ca impunerea unui prag valoric in ceea ce priveste abuzul in serviciu este de competenta Parlamentului, reiterand astfel considerentele din decizia 405/2016, precizand ca reglementarea valorii pagubei si gravitatea vatamarii rezultate din comiterea faptei de abuz in serviciu este necesara pentru delimitarea raspunderii penale de celelalte forme de raspundere juridica.
Oana Zăvoranu, în pragul falimentului: „A mai făcut și alte datorii...
”Referitor la criticile formulate cu privire la lipsa unui prag valoric sau a intensitatii vatamarii rezultate din comiterea faptei, Curtea a reiterat considerentele Deciziei nr.405 din 15 iunie 2016, prin care a subliniat ca revine legiuitorului sarcina de a reglementa valoarea pagubei si gravitatea vatamarii rezultate din comiterea faptei de ”abuz in serviciu”, cu aplicarea principiului "ultima ratio", astfel cum acesta a fost dezvoltat in doctrina si jurisprudenta (inclusiv cea a Curtii Constitutionale), aceste circumstantieri fiind necesare delimitarii raspunderii penale de celelalte forme de raspundere juridica. Totodata, Curtea a retinut ca, data fiind natura omisiunii legislative relevate, instanta constitutionala nu are competenta de a complini acest viciu normativ, intrucat si-ar depasi atributiile legale, actionand in sfera de competenta a legiuitorului primar sau delegat, aceasta fiind singura autoritate care are obligatia de a reglementa pragul valoric sau intensitatea vatamarii rezultate din comiterea faptei in cuprinsul normelor penale referitoare la infractiunea de abuz in serviciu”, se arata in comunicatul de presa transmis de Curtea Constitutionala.
Toader: A devenit si mai simplu de inteles refuzul meu de a promova...
Despre autor:
Crede cu tărie că “informația este putere” și visează ca, în viitor, să aibă o afacere în domeniul educației.
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
Mai multe despre
-
Spațiile verzi și eficiența energetică, viziunea pentru un București sustenabil
Sursa: green.start-up.ro
-
Românii de la Rottaprint se extind în internațional: comenzi în 14 țări, în 2023
Sursa: retail.ro
-
Dan Mihăescu: Ce trebuie să știe fondatorii despre GapMinder Fund II?
Sursa: start-up.ro
-
Care este ziua ta norocoasă în funcție de zodie în săptămâna 22-28 aprilie
Sursa: garbo.ro
-
Cine sunt câștigătorii premiilor RoFintech Awards 2024?
Sursa: futurebanking.ro
-
O companie importantă de logistică și transport achiziționează 100 camioane...
Sursa: wall-street.ro
-
10 Mesaje pe care ar trebui să le lipim prin toată casa ca să le vedem cât...
Sursa: kudika.ro