Social6 Iunie 201717:30

Lectura de 2 minute

Curtea Constitutionala explica, intr-un comunicat de presa, ca impunerea unui prag valoric in ceea ce priveste abuzul in serviciu este de competenta Parlamentului.

CCR reitereaza astfel considerentele din decizia 405/2016, precizand ca reglementarea valorii pagubei si gravitatea vatamarii rezultate din comiterea faptei de abuz in serviciu este necesara pentru delimitarea raspunderii penale de celelalte forme de raspundere juridica.

Referitor la criticile formulate cu privire la lipsa unui prag valoric sau a intensitatii vatamarii rezultate din comiterea faptei, Curtea a reiterat considerentele Deciziei nr.405 din 15 iunie 2016, prin care a subliniat ca revine legiuitorului sarcina de a reglementa valoarea pagubei si gravitatea vatamarii rezultate din comiterea faptei de ”abuz in serviciu”, cu aplicarea principiului "ultima ratio", astfel cum acesta a fost dezvoltat in doctrina si jurisprudenta (inclusiv cea a Curtii Constitutionale), aceste circumstantieri fiind necesare delimitarii raspunderii penale de celelalte forme de raspundere juridica. Totodata, Curtea a retinut ca, data fiind natura omisiunii legislative relevate, instanta constitutionala nu are competenta de a complini acest viciu normativ, intrucat si-ar depasi atributiile legale, actionand in sfera de competenta a legiuitorului primar sau delegat, aceasta fiind singura autoritate care are obligatia de a reglementa pragul valoric sau intensitatea vatamarii rezultate din comiterea faptei in cuprinsul normelor penale referitoare la infractiunea de abuz in serviciu”, se arata in comunicatul de presa transmis de Curtea Constitutionala.

De asemenea, judecatorii constitutionali precizeaza, la fel ca in decizia 405/2016, ca ” dispozitiile art. 246 din Codul penal din 1969 si ale art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constitutionale in masura in care prin sintagma "indeplineste in mod defectuos" din cuprinsul acestora se intelege "indeplineste prin incalcarea legii".

In ceea ce priveste respingerea exceptiei ridicata impotriva articolului 13 indice 2 din legea 78/2000, Curtea Constitutionala explica faptul ca infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice prevazuta acolo reprezinta ”o infractiune asimilata celor de coruptie, prin modul in care a fost incriminata constituind o forma speciala a infractiunii de abuz in serviciu”.

Cazul Bombonica Prodana

Instanta Suprema a decis pe 28 martie sa sesizeze CCR in privinta definitiei abuzului in serviciu, la cererea fostei sotii a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodana.

Citeste si:
Paleologu: Avem nevoie de o noua Constitutie, iar CCR trebuie desfiint
Paleologu: Avem nevoie de o...

Bombonica Prodana a depus, in 2 martie, o cerere de sesizare a Curtii Constitutionale privind definitia abuzului in serviciu pe doua aspecte. Unul dintre aspecte a vizat neclaritatea sintagmei “indeplineste in mod defectuos" daca nu exista stabilit un prag minim valoric pentru ca o infractiune sa fie definita ca abuz in serviciu.

Procurorul DNA s-a opus acestei cereri si a aratat ca judecatorii Curtii Constitutionale s-au mai pronuntat in trecut pe spete similare.

Avocatii Bombonicai Prodana au aratat, in cererea de sesizare a Curtii Constitutionale, ca pentru a pune sub acuzare o persoana pentru abuz in serviciu, trebuie sa existe un prag minim al pagubei, apreciind ca incriminarea faptei fara raportare la un prejudiciu, cum este este prevazut in prezent in lege, ar fi neconstitutionala.

Decizia Curtii Constitutionale a fost luata cu majoritate de voturi.

Citeste si:
Primarul Nicolae Robu, trimis in judecata pentru abuz in serviciu
Primarul Nicolae Robu, trimis...



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.