Pianistul Matei Rogoz: In zilele noastre muzica si-a pierdut din grandoare, se transforma intr-un proces tehnologic

Artistul, care va interpreta duminica, de la ora 19.00, Concertul nr. 1 pentru pian si orchestra de Franz Liszt, la Sala Radio, in cadrul evenimentului ”Lipatti 100”, mai spune ca Lipatti nu i-a fost model deoarece marele pianist a atins perfectiunea cu interpretarile lui, in timp ce multi au fost sedusi poate doar de abilitatile lui artistice.

Duminica, la Studioul de Concerte ”Mihail Jora“ - Sala Radio din Bucuresti - concertul aniversar ”Lipatti 100“ va fi sustinut de Orchestra Nationala Radio, sub bagheta dirijorului Cristian Orosanu, transmite News.ro.

Solisti vor fi soprana Teodora Gheorghiu si pianistii Sergiu Tuhutiu si Matei Rogoz. Evenimentul, sustinut cu ocazia Zilei Culturii Nationale, face parte din strategia Institutului Cultural Roman de celebrare a Centenarului Lipatti in anul 2017. In program, vor fi lucrari de Dinu Lipatti (Concertino in stil clasic, trei lieduri pentru voce si pian pe versuri de Paul Verlaine, Suita Satrarii), alaturi de Concertul nr. 1 pentru pian si orchestra de Franz Liszt. Actorul Ion Caramitru va recita din lirica lui Mihai Eminescu.

Ce inseamna Dinu Lipatti pentru dumneavoastra ? Muzicianul v-a fost un model, avand in vedere ca ati urmat Liceul ”Dinu Lipatti“?

Lipatti inseamna, pur si simplu, cel mai mare pianist din toate timpurile. Avand in vedere perfectiunea, la absolut toate nivelurile, pe care el a reusit s-o atinga, pot spune ca nu, nu mi-a fost niciodata un model, ar fi fost mult prea descurajant sa fi avut ca model absolutul.

In ce mod a influentat Lipatti muzica universala?

Influenta lui Lipatti nu a fost una grozava, aceasta in virtutea faptului ca multi dintre cei care l-au ascultat au fost fie sedusi doar de perfectiunea instrumentala, pianistica atinsa de catre Lipatti, sau pur si simplu nu erau capabili de a sesiza sau a intui sublimul interpretarilor sale - imi vine greu sa cred ca acest sublim ar fi putut fi in mod deliberat ignorat. In consecinta, foarte probabil in urma contactului cu interpretarile lui Lipatti, multi muzicieni si multe scoli muzicale s-au rezumat la a tinde catre doar acest tip de perfectiune si anume cea instrumentala, ceea ce este trist. Acest tip de perfectiune reprezenta o calitate intrinseca, necesara, in cazul lui Lipatti, fara de care el nu s-ar fi considerat capabil sa transmita frumosul, sublimul si misticul muzicii, acestea constituind tocmai maretia ei. Rezumandu-se si tinzand doar catre perfectiunea pianistica, facand astfel din ea un scop in sine si considerand-o o calitate extrinseca a artei interpretarii, adesea, in zilele noastre, muzica isi va fi pierdut din grandoare, sentimentul fiind ca ea se transforma intr-un oarecare proces tehnologic.

Citeste si:

Care sunt cele mai bune accesorii și echipamente complementare...

Ce semnificatii are pentru dumneavoastra Concertul nr. 1 pt. pian si orchestra de Liszt, pe care il veti interpreta?

Concertul pe care urmeaza sa-l interpretez este una dintre cele sapte lucrari concertante inregistrate de Lipatti. Seara de 15 ianuarie fiind dedicata si memoriei lui Dinu Lipatti, era absolut obligatoriu ca lucrarea concertanta aleasa sa figureze in seria de sapte concerte. In ceea ce priveste insemnatatea lucrarii, ea este cea pe care o are orice capodopera a muzicii universale.

Cum priviti ideea de a sarbatori o zi a Culturii Nationale?

Imi este foarte greu sa ma raportez la Romania sau la ceea ce tine de ea… Romania face parte din mine, in consecinta nu ma pot raporta la ea. La fel de putin m-as putea raporta la inima sau la ficatul meu.

De ce ati ales sa va continuati cariera in strainatate? Ce alte proiecte aveti in Romania?

Citeste si:

Grindeanu: Proiecte de mică amploare, precum centuri ocolitoare,...

Intamplator am ajuns in Franta, primind o bursa de studii in 1997, iar faptul ca ma aflu inca aici, se datoreaza fie unor considerente de ordin familial, fie, de ce nu, si unei inertii. Nu am proiecte in Romania intr-un viitor foarte apropiat.

Ati mai colaborat cu Orchestra Nationala Radio?

Seara de 15 ianuarie va reprezenta pentru mine prima colaborare cu Orchestra Nationala Radio, nu insa si prima colaborare cu institutia Radiodifuziunii. Am realizat in studioul Jora, acum aproximativ 13-14 ani, o serie de inregistrari, care cred ca se regasesc in arhivele Rodiodifuziunii, lucrari de Beethoven, Enescu, Prokofiev.

Cum ati colaborat cu ICR pana acum? Ce alte proiecte aveti in derulare?

Colaborarile cu ICR-ul de pana acum au fost numeroase si foarte bune. Spuneam, mai devreme, ca nu am proiecte prevazute in Romania, insa am proiecte, care urmeaza, sper, sa se realizeze in colaborare cu ICR, pentru Romania. Este vorba despre serii de recitaluri, care urmeaza sa se deruleze in tari in care ICR-ul are reprezentante, precum si in tari in care institutia nu este reprezentata, care sa constituie o comemorare a centenarului lui Dinu Lipatti. Este vorba de un proiect destul de ambitios, insa un proiect menit sa comemoreze perfectiunea nu are cum sa fie altfel.

Matei Serban Rogoz s-a nascut in Bucuresti, in 1973. A absolvit Liceul de Muzica ”Dinu Lipatti“ la clasa Ligiei Pop. A urmat cursurile Universitatii Nationale de Muzica Bucuresti, la clasa profesorului Sandu Sandrin. Din 1997, a urmat mai multe cursuri de perfectionare, la Scoala Normala de Muzica din Paris, cu Françoise Thinat, apoi la ”Mozarteum“ din Salzburg, unde a urmat cursurile de maiestrie ale pianistului Boris Bloch. A sustinut recitaluri in Bucuresti, Viena, Paris si in alte orase din Franta.

Citeste si:

DE 15 ANI, ROMÂNIA ESTE ZU! FACEM ÎMPREUNĂ A ZECEA FORZA ZU!

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe