Timisoara va fi noua Capitala Culturala Europeana 2021

Orasul Timisoara a fost desemnat Capitala Europeana a Culturii (CEaC) 2021, a anuntat un juriu international delegat al UE, vineri, intr-o conferinta de presa organizata la Bucuresti, la sediul Bibliotecii Nationale a Romaniei.

La prezidiu s-au aflat Steve Green – presedintele juriului European Capital of Culture (ECoC), Karel Bartak – seful departamentului de Cultura din cadrul Comisiei Europene si Corina Suteu – Ministrul Culturii din Romania.

Orasul desemnat castigator va primi din partea UE si un premiu de 1,5 milioane de euro.

Ministerul Culturii a lansat, in decembrie 2014, un apel oraselor din Romania care vor sa candideze la titlul de Capitala Europeana a Culturii (CEaC) pentru anul 2021.

Un juriu de experti a evaluat 14 candidaturi, iar orasele ramase in competitie au fost anuntate in decembrie 2015 - Bucuresti, Timisoara, Cluj-Napoca si Baia Mare.

In dosarele de candidatura, Baia Mare a mizat pe mostenirea arhaica, Bucurestiul pe diversitate, exploatarea cartierelor si pe festivaluri de renume, Cluj-Napoca sustine conexiunea dintre Est si Vest, iar Timisoara va crea un traseu cu ”statii” culturale pe si de-a lungul raului Bega.

Ce au continut dosarele de candidatura

Cele patru localitati au depus dosare consistente, iar reprezentantii lor au raspuns la intrebarile comisiei. Fiecare si-a expus punctele forte.

Astfel, Baia Mare mizeaza pe mostenirea arhaica, folclor, arhitectura in lemn, talentul comunitatii. ”Potentialul orasului este incontestabil. In prezent, Baia Mare se mandreste cu resurse culturale bogate, precum mostenirea autentica in etnologie arhaica si folclor, arhitectura in lemn, istoria orala si semiotica”, scrie in dosarul de candidatura.

Citeste si:

Brancusi la Timisoara - Capitala Europeana a Culturii in 2023 -...

De asemenea, ”Colonia Pictorilor din Baia Mare a fost gazda unei miscari artistice de anvergura europeana care continua si este mostenita de o organizatie bine inchegata de artisti locali, ce aduna mai mult de o suta cincizeci de artisti plastici profesionisti inregistrati”.

Baia Mare

Baia Mare gazduieste ”una dintre cele mai prestigioase si active biblioteci din Romania, cu o prezenta excelenta in Europa. Design-ul, activitatea editoriala, arhitectura, fotografia, IT&C si toate celelalte zone de activitate conexe sunt intr-o continua crestere, deoarece economia noastra creativa emergenta se ridica la aproape o cincime din PIB-ul local. Mai presus de toate, beneficiem de talent, care este cea mai de pret resursa a comunitatii noastre”.

Orasul dispune de un teatru de vara, un stadion, o sala sportiva polivalenta, 10 galerii de arta, 15 saloane de conferinte si ateliere, sase biserici si catedrale, un teatru municipal, un teatru de papusi, o biblioteca cu destinatii multiple si cladire adecvata pentru evenimente, o Casa de Cultura a Tineretului.

Bucuresti

Bucurestiul mizeaza pe viata culturala a Bucurestiului, descrisa ca ”un melanj bogat intre cultura traditionala (elitista), reprezentata de un sector consistent de arte ale spectacolului (teatru, opera, dans si muzica), dar si de o retea extinsa si diversa de muzee, si o cultura de masa (recreere), reprezentata de un numar tot mai mare de festivaluri, concerte si evenimente in aer liber, si o scena a artelor contemporane in rapida dezvoltare”.

Citeste si:

Prețul benzinei și al motorinei în România continuă să se ieftinească

Conform recentelor evaluari ale sectorului economic din domeniul creativ romanesc, Bucurestiul este liderul national in materie de antreprenoriat cultural. Acest potential poate deveni un capital esential pentru proiectul CEaC.

Bucurestiul se lauda cu un mare numar de festivaluri. Evenimente si festivaluri independente, precum Bucharest Design Week (20.000 de vizitatori) si targul de arte vizuale Art Safari (19.000 de vizitatori in 2015), au educat si au atras noi tipuri de public, iar evenimentele de tip retea precum Noptile Albe s au dovedit cele mai populare.

Una dintre cele mai importante strategii a Bucurestiului este cea legata de dezvoltarea, sustinerea si extinderea evenimentelor culturale in cartierele-dormitor.

Conceptul ”Orasul In-vizibil” este un manifest al convingerii ca arta face invizibilul vizibil, iar proiectul Bucuresti2021 este considerat si o docu-drama in continua evolutie. Capitala se bazeaza pe un program multistratificat.

Citeste si:

Un elev a fost la un pas să incendieze un liceu, pentru o filmare...

O serie de proiecte si programe au fost propuse in dosarul de candidatura. Un exemplu este ”Povesti in dormitor”, propus de Teatrul Odeon si porneste de la conditiile de locuit in marile cartiere de blocuri bucurestene, ce alcatuiesc cele aproape 70 de comunitati/ cartiere informale (conform studiului realizat pentru Planul Urbanistic General - PUG) ale orasului. Aceste vaste cartiere, construite incepand cu anii '50–'60 si pana in anii '90, sunt veritabile mini-orase, iar ”Povesti in dormitor” este un proiect de teatru care se inspira din si se adreseaza acestor cartiere-dormitor.

Festivalurile sunt un bun castigat de bucuresteni. Festivalul de Arta si Tehnologie AmberArt, Festivalul International Spotlight, iMAPP Bucuresti, Festivalul de Film Experimental, Bienala de Coregrafie Contemporana, Bucharest International Dance Film Festival sunt cateva dintre atractiile orasului.

Citeste si:

SAGA Festival anunță Nicki Minaj la București

Bucurestiul propune platform-cheie, precum reconstruirea Muzeului National de Arta Contemporana, renovarea unui Muzeu si Centru Cultural al Romilor, ArCuB ca motor al procesului CEaC.

Pentru desfasurarea evenimentelor culturale in 2021, Bucurestiul dispune de 36 de spatii construite, 27 de spatii deschise, 12 drumuri care pot fi inchise temporar (in weekend) si noua camera urbane, conform Planului Integral de Dezvoltare Urbana.

Candidatura Bucurestiului va fi sustinuta, vineri, in fata comisiei de actrita Maia Morgenstern. Referitor la candidatura Bucurestiului pentru titlul de Capitala Culturala Europeana, primarul general Gabriela Firea declara: "Vestea buna este aceea ca indiferent de rezultatul de vineri, proiectul nostru cultural va incepe imediat in perioada urmatoare, nu e nevoie sa mai treaca inca cinci ani, adica pana in 2021 pentru a aplica tot ceea ce ne-am propus”.

Cluj-Napoca

Cluj-Napoca este un oras in plina expansiune, din perspectiva numarului de manifestari artistice. In 2015, orasul a gazduit mai bine de 2.000 de evenimente culturale. Peisajul cultural e completat si de cel putin 100 de festivaluri, care propun anual evenimente din domeniul teatrului, literaturii, al dansului, al muzicii, al artelor vizuale - atat traditionale, cat si contemporane.

”Conceptul candidaturii noastre este «East of West»”, scrie in dosarul de candidatura, formula sustinuta de ”conceptul candidaturii noastre, East of West, exprima ideea ca suntem in egala masura un oras cosmopolit si occidental in estul Europei si un oras estic mijlociu, de provincie, in vestul continentului”.

Artele spectacolului, artele vizuale, Arte New-Media sunt bine reprezentate. ”Remake” este proiectul prin care sunt onorate fostele Capitale Europene ale Culturii. Consta in repunerea in scena a unei serii de productii culturale si artistice emblematice din istoria fostelor Capitale Europene ale Culturii. ”Integram” este un proiect care pune in valoare diversitatea culturala bogata a orasului Cluj-Napoca si a Europei si contribuie la integrarea interculturalitatii in experientele cotidiene ale comunitatii. Proiectul ”Transylvania Myths Europe” va include festivaluri ce vor adopta comunitati rurale; vanatori de mituri faimosi sau de rand, ce vor cauta legendele vampirilor; trasee culinare prin bucatariile a cinci comunitati etnice din zona si un program de experiente transilvanene pentru europeni.

O alta propunere a clujenilor este legata de Muzeul Etnografic al Transilvaniei. ”Vom realiza o extindere a Muzeului Etnografic al Transilvaniei inspre padurea Hoia-Baciu, despre care se spune ca ar fi bantuita. Aici vom recontextualiza mituri din Transilvania sau alte mituri contemporane. Vizitatorii europeni vor putea vedea lucrari de arta etnografice despre lumi imaginare si vor putea traversa spre alte lumi cele 12 tinuturi de dincolo de padure, in cadrul unor ateliere, expozitii si vizite ghidate”. Padurea Hoia-Baciu ar fi, potrivit BBC, unul dintre cele mai bantuite locuri din Europa.

60% din bugetul total este deja asigurat din fonduri locale si regionale, publice si private.

Timisoara

Timisoara se ghideaza dupa mesajul ”Lumineaza orasul prin tine!”. Orasul gazduieste anual intre 3.500 si 4.000 de evenimente culturale, iar 85-88% din bugetul cultural local este investit in sustinerea institutiilor publice, doar 12-15% fiind rezervat sectorului independent si ONG-urilor.

Timisoara si-a structurat programul cultural sub forma unei calatorii, cu ”statii- program/proiect” si trasee pe si de-a lungul canalului Bega, care conecteaza idei, oameni, locuri.

Orasul de pe Bega dispune de 24 de biblioteci, 19 cinematografe, 11 sali de conferinta, 14 galerii de arta contemporana, sase teatre, patru muzee, Filarmonica si Opera, patru spatii culturale, 47 de situri de patrimoniu, 24 de scoli, opt centre ale industriei culturale si creative, 340 de piete si curti interioare, 18 cladiri publice si comerciale si doua centre de tranzit pentru refugiati.

---

Despre autor: