Alpinistul Alex Gavan a pornit intr-o noua expeditie in Himalaya

Expeditia a inceput pe 26 februarie 2016 si va dura aproximativ 60 de zile. Ascensiunea finala a varfului de 8.091 de metri este planificata in jurul datei de 15 aprilie, dupa finalizarea perioadei de aclimatizare.

Gavan il are ca partener in aceasta expeditie pe unul dintre prietenii sai cei mai buni, un alpinist cu multa experienta la altitudine, avand in palmares mai multe varfuri de peste 8.000 de metri si cu care a mai facut echipa si cu alte ocazii.

Ca de fiecare data, ascensiunea urmeaza sa se realizeze fara oxigen suplimentar si fara porteri de altitudine. Cei doi vor colabora si cu alte echipe care se vor mai afla pe munte in aceeasi perioada.
Annapurna este considerat cel mai periculos munte din lume, fiind al zecelea ca inaltime (8.091 metri). Pana in anii '90, rata de fatalitate era de 66%. Din 3 iunie 1950, cand Annapurna 1 a fost escaladat pentru prima data, de catre francezii Maurice Herzog si Louis Lachenal, si pana in toamna lui 2013, din 211 alpinisti care au urcat varful, 69 si-au pierdut viata.

„Nu exista nicio ruta rezonabil de sigura catre varful Annapurna, pericolul avalanselor sau al caderilor de seracuri fiind tot timpul prezent. Vom face ascensiunea pe partea nordica a muntelui si, cel mai probabil, la fel ca in expeditia de pe Shishapangma, din 2013, vom alege o linie de ascensiune care va combina parti din mai multe rute. In orice caz, nu suntem aici ca sa riscam, ci ca sa administram riscul, ceea ce este o abordare total diferita. Imi doresc enorm sa urc pe Annapurna si voi face tot ce este cu putinta sa transform acest vis in realitate, dar nu cu orice pret. Siguranta echipei este mereu pe primul loc. Iar dincolo de asta, Annapurna insasi trebuie sa ne permita accesul in lumea sa, o lume a atat de diferita de a noastra, a oamenilor. Nu muntele este periculos in sine, ci noi, oamenii, prin actiunile noastre, il facem sa fie asa. Ma inclin in fata Annapurnei si ii cer bunavointa, nu pentru a o cuceri, caci acest lucru nu este niciodata posibil, oricare ar fi muntele, ci pentru a imi spori sufletul”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Alex Gavan.

Citeste si:

Viva Credit susține un proiect în premieră pentru România

Tabara alpistilor romani de baza va fi stabilita la 4.300m altitudine, pe ghetarul Annapurna Nord. Intre aceasta si varf se vor mai stabili inca patru tabere intermediare, la: 5.100m, 5.500m, 6.300m si 7.300m. Dupa finalizarea perioadei de aclimatizare, din tabara 4, de la 7.300m, se va pleca in ascensiunea finala a varfului.

Analizand expeditiile care au avut succes in ultimii ani, Gavan si partenerul sau au ales sa decaleze proiectul cu o luna inainte de startul sezonului normal de ascensiuni. Motivul are legatura, in parte, cu incalzirea globala, care face ca ascensiunea pe fata nordica a muntelui Annapurna sa devina o adevarata ruleta ruseasca in primavara. Pentru a reduce timpul petrecut pe Annapurna, Gavan si partenerul sau si-au inceput deja perioada de aclimatizare, in valea Khumbu, unde vor urca varful Imja Tse, de 6.189m, din zona Everestului.

Citeste si:

STUDIU Ghețarii de pe Terra se topesc într-un ritm accelerat

Aceasta este prima expeditie la mare altitudine organizata de Gavan, dupa cutremurul devastator din aprilie 2015, care l-a surprins in Tabara de Baza de pe Lhotse/Everest.

Alpinistul de altitudine extrema Alex Gavan (33) a escaladat sase varfuri de peste 8.000m, prin mijloace corecte, adica fara oxigen suplimentar si fara porteri de altitudine: Broad Peak - 8.047m (2014, a doua ascensiune romaneasca), Shishapangma - 8.027m (2013, prima ascensiune romaneasca), Manaslu - 8.156m (2011, a doua ascensiune romaneasca), Makalu - 8.463m (2008, prima ascensiune romaneasca), Gasherbrum 1 - 8.068m (2007, prima ascensiune romaneasca), Cho Oyu - 8.201m, (2006, a doua ascensiune romaneasca).

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe