Social • 12 Ianuarie 2016 • 15:58
Aproape jumatate dintre familiile din Romania locuiesc intr-un spatiu cu una sau doua camere, iar 40% dintre acestea au trei membri, o treime dintre familii sunt formate din patru persoane, iar cele cu cinci sau sase membri reprezinta cate 20% din situatii.

In mediul urban, ponderea familiilor care traiesc in maxim doua camere ajunge la 57%, din totalul de 7,47 milioane de gospodarii din Romania, potrivit unui studiu IRSOP realizat pentru BCR Banca pentru Locuinte (BCR BpL).

Studiul releva ca traiesc in maximum doua camere 40% din familiile cu 3 persoane, 32% din familiile cu 4 persoane, 20% din familiile cu 5 persoane si 20% din familiile cu 6 persoane, scrie MEDIAFAX.

Din totalul gospodariilor, o treime nu au grup sanitar, chiar si la orase (8,5%), iar tot atatea nu sunt prevazute cu baie/dus.

Doar 15% dintre locuinte sunt construite dupa anul 2000, iar in perioada 2000-2002 s-au construit 197.541 de locuinte, cererea actuala fiind de un milion de locuinte noi numai in mediul urban.

"Studiile au constatat ca oamenii inghesuiti in spatii supraaglomerate au performante intelectuale mai scazute, devin mai retrasi din punct de vedere social si mai putin toleranti in relatiile interumane. Cercetarile facute de IRSOP pe aceasta tema arata ca oamenii care provin din familii numeroase inghesuite in spatii stramte raporteaza o crestere a iritabilitatii, a frustratiei, a senzatiei de constrangere si a sentimentului ca nu au control asupra vietii proprii", a declarat intr-un comunicat directorul IRSOP, Petre Datculescu.

El arata ca efectul cel mai grav al supraaglomerarii locative il reprezinta instalarea resemnarii. Astfel, oamenii se descurajeaza si se obisnuiesc cu ideea ca nu vor putea depasi inconfortul in care traiesc.

"Acest efect psihologic se numeste neajutorare invatata (learned helplessness) si apare atunci cand oamenii realizeaza ca nu exista scapare, pentru ca fortele proprii sunt insuficiente, iar ajutorul extern este absent. Familiile inghesuite nu au nevoie de compasiune, ci de ajutor, care se traduce prin acces la finantare, prin politici si strategii guvernamentale de imbunatatirea locuirii si mai ales prin constientizarea publica a riscurilor traiului inghesuit", mai spune Datculescu.

Despre autor:

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.