Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc solicita Parchetului inceperea urmaririi penale pentru Refic Fizula, Neculai Tilici si Teodor Sarbu, pe care ii acuza de crime si abuzuri in perioada comunista.

Reprezentantii IICCMER au anuntat, miercuri, ca au solicitat procurorilor bucuresteni inceperea urmaririi penale in cazul lui Refic Fizula, fost ofiter politic al unui penitenciar din Fagaras, care ar fi responsabil de aplicarea unui regim de detentie ce a dus la decesul a cel putin 22 de detinuti politici, precum si al lui Neculai Tilici, fost comandant de penitenciar, pe care il acuza de aplicarea unui regim de detentie care a dus la decesul a cel putin noua detinuti politici.

De asemenea, IICCMER a solicitat Parchetului Militar Cluj inceperea urmaririi penale pentru Teodor Sarbu, fost subofiter de Securitate, pe care il acuza ca a participat la mai multe arestari de persoane, fiind implicat si in anumite misiuni care au dus la executarea prin impuscare a unor arestati, scrie MEDIAFAX.

Presedintele executiv al Institutului de Investigarea a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc, Radu Preda, a declarat ca este prima data cand institutia pe care o conduce prezinta un pachet de trei nume, insa doar doi dintre cei trei tortionari se regasesc in lista initiala de 35 de persoane, prezentata de IICCMER.

Directorul general al IICCMER, Cosmin Budeanca, a precizat ca Refic Fizula, nascut in 1925, in comuna Agigea, judetul Constanta, a fost loctiitor politic la Penitenciarul Targu Mures (in perioada 27 decembrie 1950 - 5 octombrie 1951), loctiitor politic la Penitenciarul Caransebes (5 octombrie - 31 decembrie 1951), loctiitor politic la Penitenciarul Fagaras Central (31 decembrie 1951 - 21 noiembrie 1952), comandant la Penitenciarul Buzau (1 iulie 1953 - 1 noiembrie 1955) si comandant la Penitenciarul Dumbraveni (1 noiembrie 1955 - 1 iunie 1958).
Sesizarea procurorilor in cazul lui Refic Fizula vizeaza perioada in care a lucrat la Penitenciarul Fagaras.

Refic Fizula este acuzat de faptul ca in unitatile in care si-a indeplinit serviciul a manifestat un comportament "abuziv si pe alocuri violent".

"In concordanta cu scopurile imediate ale regimului, activitatea sa in cadrul Penitenciarului Faragas a fost apreciata de catre superiori: «la unitatile Targu Mures si Fagaras (cat a fost loctiilor politic), ofiterul a reusit ca printr-o munca politica sustinuta sa contribuie din plin la cresterea si educarea militarilor, asigurand prin aceasta paza si aplicarea regimului de penitenciar». In conditiile in care la Fagaras regimul a fost unul cu veleitati de exterminare, contributia sa la aplicarea lui il indica drept unul dintre responsabilii pentru abuzurile din inchisoare", arata IICCMER.

Citeste si:
Tortionarii disidentului Gheorghe Ursu au fost achitati. Decizia nu...
Tortionarii disidentului...

Tot la Fagaras, in intervalul in care Refic Fizula a asigurat "paza si aplicarea regimului de penitenciar", in mai putin de un an au murit cel putin 22 de detinuti politici care aveau intre 39 si 71 de ani, potrivit datelor IICCMER.

"Cauzele deceselor indicate in actele de moarte dovedesc ca regimul de detentie, alimentatia si ingrijirea medicala au fost gandite in scopul eliminarii fizice a detinutilor: TBC osos, TBC renal, hipertrofie cardiaca, hemiplegia membrelor inferioare, ulcer stomacal, ciroza. Relevante in acest sens este cazul detinutului politic Ioan Haiduc. Fost subsef de politie in localitatea Turda, acesta a fost arestat la 27 iulie 1948. Conform comisarului sef Florin Sinca, autor al lucrarii «Martirii politiei romane», Haiduc ajunsese «cu cangrena si infirmitate la piciorul stang», iar «infectia s-a extins si nu i s-a acordat nicio ingrijire medicala dupa bataile incasate aici de la tortionarul Tibor Lazar». In urma acestora a murit intr-o celula de la Fagaras la 5 februarie 1952", se arata in biografia lui Fizula, intocmita de IICCMER.

Citeste si:
Povestea neștiută a Ancăi Sigartău. Actrița a fost urmărită penal...
Anca Sigartău, actriță în...

Sursa citata a precizat ca informatiile gasite sunt confirmate inclusiv de certificatul de deces.

IICCMER mai arata ca trecerea lui Refic Fizula prin Fagaras nu a ramas nesesizata nici in viata civila, unde acesta "s-a remarcat" prin abuz si violenta. In biografia acestuia se arata ca in primele luni de la plecarea sa din Fagaras, la Regiunea MAI Ploiesti, Sectia Penitenicare, apar o serie de reclamatii: datorii neachitate la fosti subalterni, datorii ramase pentru chirie, gaz, electricitate, dar si o reclamatie din partea fostilor proprietari ai imobilului nationalizat in care a locuit la Fagaras.

Refig Fizula a ramas angajat al Directiei Generale a Penitenciarelor si Coloniilor de Munca pana in martie 1960, cand a fost trecut in rezerva.
Cel de-al doilea tortionar, Neculai Tilici, a fost loctiitor politic la Penitenciarul Zalau (15 decembrie 1950 - 1 martie 1951), loctiitor politic la coloniile de munca agricole ale MAI (7 iunie 1951 - 30 august 1951), loctiitor politic la Penitenciarul Oradea (1 aprilei 1952 - 19 noiembrie 1952), sef al Biroului Penitenciare din Directia Regionala MAI Oradea (19 noiembrie 1952 - 30 aprilie 1953) si comandant al Penitenciarului Oradea, pana 1 aprilie 1955.

Citeste si:
Iohannis a transmis cererea de urmărire penală a lui Coste Alexe
Iohannis a transmis cererea...

In biografia lui Tilici se arata ca, la Oradea, din ratiile prevazute pentru detinuti isi crestea si intretinea cativa porci pentru nevoile lui si ale familiei. Mai mult, obisnuia sa-si taie porcii in incinta penitenciarului, folosindu-i pe detinuti sau pe subordonati. "Insultele grosonale, regimul alimentar sinonim cu distrofia, lipsa ingrijirii medicale, tratamentul inuman general (expunere la frig, dusuri cu apa rece in plina iarna), toate erau pastorite cu sadism la Penitenciarul Oradea de catre capitanul Neculai Tilici", arata IICCMER in biografia lui Tilici.

Un referat de cadre din 1954, intocmit de sectia Cadre a DIP pe numele lui Tilici, arata ca acesta a obtinut in activitatea sa unele rezultate, in special in munca politica, intrebuintand "metode juste si principiale", sprijinind din aproape munca politica, facand in acelasi timp educatia celor din unitate, in timpul in care a fost loctiitor politic.

Citeste si:
DNA solicită începerea urmăririi penale a lui Costel Alexe pentru...
DNA solicită începerea...

In referat sunt notate si mai multe lipsuri ale ofiterului Tilici, cum ar fi faptul ca a intrebuintat trasura unitatii la baluri si nunti din diferite comune, ca timp de o luna a taiat 50 de porci, iar carnea a fost data contracost cadrelor din unitate, ca a sustras sume de bani pentru popota, pe care i-a folosit in scopuri personale si a permis cadrelor de la procuratura sa serveasca masa la popota. In biografia acestuia se arata ca el nu a fost indepartat din MAI, ci a fost mutat la alta unitate penitenciara, cateva luni mai tarziu.

La 30 iunie 1956, Neculai Tilici a fost trecut in rezerva prin ordin MAI. La 1 iulie 1957 a fost reincadrat in MAI ca angajat civil si repartizat la Gospodaria Anexa Margineni din cadrul Penitenciarului Margineni, unde a ocupat mai multe functii. In decembrie 1971 a fost rechemat in randul corpului ofiterilor MAI, cu gradul de capitan, si numit in functia de inspector cu pregatirea militara, politico-ideologica si de specialitate la Penitenciarul Mislea. Ulterior, Tilici a ocupat mai multe functii la Penitenciarul Ramnicu Valcea, Penitenicarul Ploiesti, Penitenciarul Targsor, pana cand a fost trecut in rezerva, prin decret prezidential, la 21 septembrie 1981.

Despre cel de-al treilea tortionar, Teodor Sarbu, IICCMER arata ca provine dintr-o familie modesta de tarani si imediat dupa satisfacera stagiului militar a fost solicitat sa se angajeze in Securitate. Sarbu a acceptat si, in decembrie 1949, a fost incadrat cu gradul de plutonier la Serviciul Judetean al Securitatii Poporului Turda, unde a lucrat o scurta perioada de timp, iar in 1956, la cererea sa, a fost trecut in rezerva.

Dupa ce a parasit structurile Securitatii, Sarbu a fost incadrat in munca la Fabrica de Ciment din Turda, unde a ramas pana la pensionare.
IICCMER arata ca, in urma unor investigatii, a obtinut informatii care indica faptul ca in perioada in care Sarbu a indeplinit functii de executie in cadrul SJSP Turda, a participat la mai multe arestari de persoane, fiind implicat si in misiuni care au dus la executarea prin impuscare a unor arestati.

Conform datelor IICCMER, Teodor Sarbu a participat la impuscarea lui Remus Lalut, in localitatea Orosia, judetul Mures, si exista probe ca ar fi fost implicat in impuscarea lui Viorel Bihoreanu, in localitatea Papiu Ilarian, tot din Mures.

"Crimele au fost savarsite in noapta de 2 spre 3 august 1950, iar la infaptuirea lor au participat mai multe cadre operative de la SJSP Turda. Ambele victime au fost tarani care aveau o stare materiala buna, fiind considerati de autoritatile comuniste drept chiaburi. Prin atitudinile manifestate impotriva regimului si influenta pe care o aveau asupra consatenilor, ambii s-au opus procesului de colectivizare si de infiintare a gospodariilor agricole colective. Acesta a fost si motivul principal care a dus la arestarea celor doua persoane si la anchetarea lor timp de mai multe zile. Fiecare a fost transportat cu un mijloc auto in apropierea localitatilor de domiciliu, unde au fost executati prin impuscare", arata IICCMER.

Ordinul pentru executia lor a fost dat de colonelul Mihai Patriciu, care atunci avea functia de sef al Directiei Regionale a Securitatii Poporului Cluj.

IICMER precizeaza ca este posibil ca Teodor Sarbu sa fi participat si la alte executii de acest fel, care au fost infaptuite in acea perioada de catre unele cadre angajate la securitatea judetului si apoi a Raionului Turda.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.