Alaturi de Ungaria si Spania si spre deosebire de alte state din UE, Romania nu ofera debitorilor persoane fizice optiunea de restructurare a datoriilor printr-o procedura de faliment supravegheata judiciar, cu protectie fata de creditori, potrivit unui studiu realizat de compania de consultanta London Economics pentru Comisia Europeana, contractat in 2011 si finalizat anul trecut.
Intre timp, dupa finalizarea raportului, Spania a introdus in lege prevederi care previn evacuarea din locuinte a persoanelor aflate in situatie de neplata la credite ipotecare. In Ungaria, Fondul Monetar International (FMI) a cerut elaborarea unei legi a falimentului personal.
Raportul trece in revista principalele motive pentru care, in cazul Romaniai, au esuat incercarile de a trece prin Parlament o lege a falimentului personal, cum ar fi ingrijorarile exprimate de banci privind o posibila crestere a numarului de tentative de frauda odata cu aparitia unei astfel de variante, dar si opozitia FMI, invocata de guvern, dar negata de institutia de la Washington, scrie MEDIAFAX.
Desi FMI neaga ca s-ar fi implicat in aceasta dezbatere, raportul London Economics aminteste ca in scrisorile atasate acordului se mentioneaza ca guvernul va continua consultarile cu FMI si Comisia Europeana inainte de a introduce masuri precum cele prezente in proiectul privind legea insolventei personale, care ar putea creste indisciplina in randul debitorilor.
Referitor la tentativele de frauda, raportul prezinta pozitia Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), care considera ca rata de infractionalitate din Romania este mai ridicata decat in alte state membre UE, astfel incat tratarea situatiilor de supraindatorare cu instrumente echivalente nu ar fi oportuna.
Raportul il citeaza pe presedintele ARB, Radu Ghetea, care a afirmat ca efectul negativ imediat al legiferarii falimentului personal ar fi cresterea volumului de provizioane constituite de banci si probabil necesitatea unor majorari de capital.
Klaus Iohannis efectuează o vizită de lucru în Grecia. Subiectele...
In plus, seful Raiffeisen Bank Romania, Steven Van Groningen, citat de asemenea in raport, considera ca principalele consecinte negative ale unei legi a falimentului personal ar fi cresterea costului creditului si scaderea finantarii oferite de banci in cazul creditelor ipotecare, din moment ce valoarea de colateral a locuintei ar fi redusa de prevederile care ar impiedica evacuarea debitorului rau-platnic.
Totodata, studiul invoca opinii ale sistemului bancar si bancii centrale privind temeri la adresa stabilitatii sistemului bancar, respectiv la capacitatea sistemului de a absorbi pierderile generate de aparitia unui astfel de cadru legislativ, la consecintele acestor pierderi asupra creditarii si, in final, asupra cresterii economice.
Despre autor:
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Spațiile verzi și eficiența energetică, viziunea pentru un București sustenabil
Sursa: green.start-up.ro
-
Românii de la Rottaprint se extind în internațional: comenzi în 14 țări, în 2023
Sursa: retail.ro
-
Dan Mihăescu: Ce trebuie să știe fondatorii despre GapMinder Fund II?
Sursa: start-up.ro
-
GALERIE FOTO | Cum arată Hotel Cișmigiu și ce așteptări au cei care-l conduc...
Sursa: wall-street.ro
-
Secretele vedetelor de la Hollywood pentru un machiaj impecabil. Tehnici și...
Sursa: garbo.ro
-
Vista Bank finanțează un parc eolian al grupului Premer Energy
Sursa: futurebanking.ro
-
Nici nu a născut, dar și-a ales deja bona filipineză. Ana Baniciu va naște în...
Sursa: kudika.ro