Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) este o tehnică imagistică care este complet neiradiantă și neinvazivă. RMN-ul permite vizualizarea țesuturilor și organelor interne. Această investigație imagistică este superioară tomografiei computerizate (CT). RMN-ul folosește un câmp magnetic puternic, care aliniază atomii de hidrogen din corpul nostru.

În ceea ce privește durata unei investigații cu RMN, aceasta poate dura de la 15 minute la peste o oră, depinzând de segmentul care este investigat. În acest articol îți spunem care sunt afecțiunile care pot fi depistate cu ajutorul RMN-ului.

Afecțiuni depistate cu ajutorul RMN

RMN-ul este indicat în stabilirea unor diagnostice abdomino-pelvine, ale coloanei vertebrale, musculoscheletale, oncologice și nu numai.


  • Afecțiuni cerebrale: afecțiuni cerebrovasculare, tumori cerebrale (benigne sau maligne), afecțiuni demielinizante, epilepsie, malformații congenitale.


  • Afecțiunile zonei cervicale: din zona faringelor, laringelor, glandei tiroide.


  • Afecțiunile coloanei vertebrale: RMN-ul coloanei vertebrale poate identifica infecții, tumori, afecțiuni degenerative, discuri intervertebrale, măduva spinării, nervi spinali, inflamații, malformații.


  • Afecțiuni musculoscheletale: probleme ale meniscurilor, ligamentelor, tendoanelor, cartilajului, măduvei, mușchilor.


  • Afecțiuni abdominale și pelvine: este vorba despre leziuni maligne din sfera genitală, atât masculină cât și feminină. De asemenea, RMN-ul poate vizualiza rinichii, ficatul, pancreasul, splina, cu scopul de a identifica hemoragii interne abdominale, sau diverse boli inflamatorii intestinale. RMN-ul se poate face și în timpul sarcinii, atâta timp cât nu este în primul trimestru: RMN-ul fetal este un tip de investigație care se face în urma recomandării medicului specialist obstetrician.


  • Afecțiuni mamare: inflamații, tumori. RMN-ul mamar este o procedură care completează ecografia mamară și mamografia. Medicul specialist recomandă această investigație atunci când există suspiciuni de cancer mamar, sau atunci când trebuie investigate manifestări precum scurgeri mamelonare neobișnuite, rupere de implant mamar, adenopatii axilare metastatice.

    Citeste si:
    Tratamentul laser în stomatologia pediatrică - ce afecțiuni dentare...
    Tratamentul laser în...

  • Afecțiuni ale vaselor sanguine: anevrisme, tromboze. Medicul poate recomanda folosirea unei substanțe de contrast, pentru a se vizualiza mai clar vasele sanguine.


  • RMN oncologic: RMN-ul oferă o imagine corectă la localizarea exactă a formațiunii problematice maligne sau benigne. În plus, aduce informații despre dimensiunile acestor formațiuni. RMN-ul este recomandat în detrimentul CT-ului pentru că este mai sigur dar și mai precis. RMN-ul este recomandat în oncologie pentru afecțiuni precum: cancer osos, cancer cerebral, cancer de piele, cancer uterin, cancer de stomac, cancer de sânge, cancer cervical, cancer de vezică urinară.




Care sunt riscurile RMN-ului

Examinarea prin rezonanță magnetică nu are efecte adverse atâta vreme cât se respectă contraindicațiile specificate pentru acest tip de investigație. Este posibil să apară reacții alergice, mai ales dacă RMN-ul se face cu substanță de contrast, pentru o mai bună vizualizare a țesuturilor și organelor interne. Folosirea substanței de contrast se face cu recomandarea medicului și cu informarea prealabilă a pacientului și numai în urma unor analize specifice care evaluează funcția renală.. Cele mai multe reacții alergice sunt minore și se tratează cu antialergice.

Citeste si:
RMN abdominal: Beneficii și riscuri asociate acestui examen medical
RMN abdominal: Beneficii și...

Ce trebuie să facă pacientul în ziua investigației

Pacientul nu trebuie să mănânce cu câteva ore înainte de investigație, mai ales dacă se face cu substanță de contrast. Își poate lua medicamentele în ziua investigației, dar cea mai sigură este confirmarea acestora cu medicul radiolog sau specialist. Este foarte important ca pacientul să aibă la el ultimele investigații (analize de sânge, uree, creatinină, analize hormonale, intervenții chirurgicale anterioare, dacă ele există.


Despre autor:

Alexandra Chivu
Alexandra Chivu scrie pentru 9AM din anul 2021, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef. Ea și-a început activitatea în presă în 2016, în cadrul Facultății de Jurnalism, unde a scris câteva articole pentru site-ul instituției. Ulterior, a publicat materiale în ziarul „Ultimă oră”. Și de aici a început greul. Primul impact important în carieră a fost în cadrul Digi FM, unde a redactat știri de radio. A început munca la revista Ciao, în 2017. Nu a poposit și a continuat la Fanatik, din 2018 până în 2019. În paralel, benevol, s-a ocupat în câteva rânduri de pagina de Facebook SOS Autism Brăila. Din 2019 și până în 2021 a lucrat la Playtech, apoi a ajuns în prezentul numit 9AM.
Mai multe

Ultima actualizare: 18 Octombrie 2021 - 03 : 10

Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.