RMN abdominal: Beneficii și riscuri asociate acestui examen medical

Cum se efectuează?

În timpul RMN-ului abdominal, pacientul este introdus pe o targă până la nivelul pelvisului sau coapselor în interiorul aparatului RMN. Acesta are o forma circulară, fiind gol pe dinăuntru. Înainte de procedură pacientul primește o pereche de căști antifonice (pentru anularea zgomotului) sau cu muzică. Acestea sunt necesare deoarece aparatul produce zgomote foarte puternice. Pacientul va primi și un buton pe care îl poate apăsa în cazul unei situații urgente. Personalul medical se va afla în altă încăpere, de unde controlează întreaga procedură.

De asemenea, înainte de a fi introdus în aparat, pacientului i se poate administra intravenos o substanță de contrast. Aceasta are rolul de a evidenția anumite structuri.

Durata RMN-ului variază în funcție de dimensiunea structurii scanate. Scanarea poate dura între 30 și 90 de minute. În tot acest timp, pacientul trebuie să rămână nemișcat.

Pacientul nu trebuie să aibă asupra lui niciun obiect metalic. Acesta trebuie să informeze personalul medical dacă prezintă implanturi metalice, cum ar fi proteze, defibrilator sau stimulator cardiac, tije metalice. De asemenea, este important ca pacientul să menționeze dacă suferă de claustrofobie (teama de spații închise), dacă prezintă o alergie sau o sarcină. Pacientul nu trebuie să mănânce sau să bea timp de 4-6 ore înainte de procedură.

Beneficiile RMN-ului abdominal

RMN-ul abdominal se utilizează pentru a examina țesuturile și organele de la nivel abdominal:

Citeste si:

Adevărul ascuns despre caniculă: Ce spun medicii despre riscurile...

• Stomac, intestin, ficat, vezică biliară, splină, pancreas, rinichi și suprarenale.




• Vase de sânge (când se RMN-ul se combină cu angiografia, pentru a vizualiza vasele de sânge)




• Ganglioni limfatici

Astfel, această metodă imagistică se utilizează pentru diagnosticul și tratamentul unor afecțiuni abdominale, cum ar fi:

• Tumori abdominale benigne (necanceroase) sau maligne (canceroase)




• Anomalii ale căilor biliare și pancreatice




• Afecțiuni hepatice, cum ar fi ciroza hepatică




• Boli inflamatorii intestinale (boala Crohn, rectocolita ulcerativă)




• Anomalii ale vaselor de sânge (anevrism de aortă abdominală)




• Obstrucții arteriale sau venoase




• Tromboze (cheag de sânge)




• Limfoadenopatii (inflamarea ganglionilor limfatici)




• Litiază biliară




• Afecțiuni renale (glomerulonefrită, insuficiență renală acută, hidronefroză)

  Citeste si:

  Mellina a fost operată de urgență. Ce i s-a întâmplat artistei: „Am...

  

În plus, RMN-ul abdominal ajută și la evaluarea efectelor tratamentelor utilizate în patologiile abdominale, cum ar fi tratamentul pentru cancer (chimioterapia, radioterapia).

Riscurile procedurii

Riscurile RMN-ului abdominal sunt minime, având în vedere faptul că nu utilizează radiații și este o metodă non-invazivă. Nu au fost identificate efecte adverse ale utilizării câmpului magnetic sau undelor radio asupra organismului.

Un alt risc legat de RMN-ul abdominal este cel de reacție alergică la substanța de contrast sau la sedativ, în cazul în care acestea sunt utilizate în timpul procedurii. Totuși, aceste complicații sunt rare, iar de regulă analizele recomandate înaintea examinărilor cu substanță de contrast ajută la identificarea unor potențiale reacții nefavorabile ale corpului în prealabil.

Citeste si:

Cum să alegi un aspirator vertical și ce beneficii aduce în casa ta

RMN-ul asociază și un risc legat de claustrofobie. Persoanele cu frică de spații închise pot simți anxietate în timpul procedurii. De aceea, este important ca pacientul să menționeze această problemă înainte de procedură, pentru a fi sedat.

În concluzie, examenul RMN este o metodă imagistică foarte utilă pentru diagnosticul și monitorizarea multor tipuri de afecțiuni ale organelor interne și țesuturilor abdominale. Dacă ești programat la RMN, urmează întocmai recomandările medicului privind pregătirea pentru procedură.

Despre autor:

Alexandra Chivu

Alexandra Chivu scrie pentru 9AM din anul 2021, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef. Ea și-a început activitatea în presă în 2016, în cadrul Facultății de Jurnalism, unde a scris câteva articole pentru site-ul instituției. Ulterior, a publicat materiale în ziarul „Ultimă oră”. Și de aici a început greul. Primul impact important în carieră a fost în cadrul Digi FM, unde a redactat știri de radio. A început munca la revista Ciao, în 2017. Nu a poposit și a continuat la Fanatik, din 2018 până în 2019. În paralel, benevol, s-a ocupat în câteva rânduri de pagina de Facebook SOS Autism Brăila. Din 2019 și până în 2021 a lucrat la Playtech, apoi a ajuns în prezentul numit 9AM.

Mai multe