Cele mai frumoase povești pentru copii de citit

Cele mai frumoase povești pentru copii de citit

În oricare dintre situații v-ați afla, este bine să aveți în vedere aceste povești pentru copii de citit atât de iubite de micuții de toate vârstele. Pe cele mai multe dintre ele este posibil să le cunoască deja, dar nu le-ar prinde deloc rău să le asculte chiar de la părinții lor. Mai mult ca sigur, unele dintre cele din lista noastră pe care am ales-o cu dragoste și cu atenție pentru a se potrivi tuturor gusturilor vă va purta prin trecut și vă face să vă amințiți de felul în care erați și voi când erați copii. Nu este deloc un lucru rău, pentru că este bine să avem grijă de copilul din noi la orice vârstă. Să începem:

Poveşti de Fraţii Grimm

Jacob Ludwig Carl Grimm şi Wilhelm Carl Grimm s-au născut pe 4 ianuarie 1785, respectiv 24 februarie 1786. Ce doi au locuit în oraşul Hanau situat în apropiere de Frankfurt, Germania, unde au luat naștere cele mai multe dintre poveștile acestora. Frații Grimm au devenit cunoscuți în întreaga lume pentru colecția de basme intitulată i întitulată „Poveşti pentru copii şi familie” și lansată în două volume. Cele mai cunoscute și iubite povești scrise de cei doi frați sunt sunt dedicate bunăvoinței, curajului, inventivității, curajului, onoarei.

Printre acestea se află și:

Hänsel și Gretel”, „Un muzician extraordinar”, „Vrajitorul curajos, „Despre pescar și soția lui”, „Doamna Snowstorm”, „O pasăre de aur”, „Bietul și bogatul, „Fiul nerecunoscător”, „Belyanochka și Rosochka”, „The Hare și Ariciul”, „ Cheia de aur”, „Regina albinelor”, „Prietenia pisicilor și șoarecilor”, „Tranzacționare reușită”, „Clopotul”, „Paie, cărbune și fasole”, „Șarpe albă”, „Despre un mouse, o pasăre și cârnați prăjiți”, „Cantand oase”, „Voska și purici”, „O pasăre extraordinară”, „Șase lebede”, „Un pisoi, o pălărie și un corn”, „Gâscă de aur. Lup și vulpe” și „Korolek și ursul”.

Poveşti de Hans Christian Andersen

Hans Christian Andersen a fost un scriitor danez, care a devenit cunoscut și apreciat datorită basmelor dedicate copiilor pe care le-a scris de-a lungul vieții sale. Basmele lui au fost traduse în peste o sută de limbi şi continuă să fie publicate în milioane de exemplare în toată lumea, iar pe cele mai frumoase dintre ele le-am atașat mai jos pentru voi:

„Prințesa și bobul de mazăre”, „Klaus cel mic şi Klaus cel mare”, „Fata din soc”, „Mica Sirenă”, „Privighetoarea”, „Cufărul zburător”, „Răţuşca cea urâtă”, „Fetiţa cu chibrituri”, „Degeţica”, „Lebedele”, „Crăiasa Zăpezii”, „Soldăţelul de plumb”, „Povestea unui gât de sticlă” și „Hainele cele noi ale împăratului.

Hainele cele noi ale împăratului

„Era pe vremuri un împărat căruia aşa de mult îi plăcea să fie bine îmbrăcat şi să aibă mereu haine noi încât îşi dădea toţi banii numai pe îmbrăcăminte.

Nu se îngrijea deloc de oştire, la teatru nu se ducea şi nu-i plăcea să se plimbe prin pădure decât doar ca să-şi arate hainele cele noi. Avea un rând de straie pentru fiecare ceas al zilei şi aşa cum se spune despre un rege că se sfătuieşte cu miniştrii, despre el mereu se spunea că "se îmbracă", asta fiind îndeletnicirea lui de fiecare clipă.

Oraşul era plin de viaţă. Veneau o mulţime de străini şi odată au venit şi doi pehlivani care se dădeau drept ţesători şi spuneau că ştiu să facă o stofă frumoasă cum nu se mai afla alta. Nu numai că culorile şi desenele erau frumoase, dar ei ziceau că hainele făcute din această stofă aveau şi o însuşire minunată, şi anume că toţi cei care nu erau potriviţi pentru slujba pe care o îndeplineau şi toţi cei care erau proşti de dădeau în gropi nu puteau să le...”

Poveşti de Petre Ispirescu

Petre Ispirescu a fost un editor, folclorist, povestitor, scriitor şi tipograf român care a trăit între anii 1830-1887 și care a fost recunoscut în special datorită activităţii sale de culegător de basme populare româneşti pe care le-a repovestit. Una dintre cele mai apreciate lucrări de-ale sale poartă denumirea de „Legende sau basmele românilor”m o culegere care cuprinde 37 de basme, care a apărut 1882 și care s-a aflat pe lista preferințelor lui Vasile Alecsandri:

„Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte”, „Ileana Simziana”, Broasca țestoasă cea fermecată”, „Aleodor Împărat”, „Porcul cel fermecat”, Înșir-te mărgăritari”, „Lupul cel Năzdrăvan și Făt-Frumos”, „Prâslea cel voinic și merele de aur”, „Voinicul cel cu cartea în mână născut (Voinicul cel fără de tată)”, „Făt-Frumos cu părul de aur”, „Fata săracului cea isteață”, „Zâna munților”, „Balaurul cel cu șapte capete”, „Zâna zânelor (Zâna munților)”, „Greuceanu”, „Cele douăsprezece fete de împărat și palatul cel fermecat”, „Hoțu împărat”, „Ciobănașul cel isteț sau țurloaiele blendei”, Cei trei frați împărați”, „Cotoșman Năzdrăvanu”, „Găinăreasa”, Țugulea, fiul unchiașului și al mătușei”, Fata moșului cea cuminte”, Luceafărul de zi și Luceafărul de noapte” și „Băiatul cel bubos și ghigorțul”.

Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte

„A fost odată ca niciodată; că de n-ar fi, nu s-ar mai povesti; de când făcea plopşorul pere şi răchita micşunele; de când se băteau urşii în coade; de când se luau de gât lupii cu mieii de se sărutau, înfrăţindu-se; de când se potcovea puricele la un picior cu nouăzeci şi nouă de oca de fier şi s-arunca în slava cerului de ne aducea poveşti.

De când se scria musca pe părete,

Mai mincinos cine nu crede.

A fost odată un împărat mare şi o împărăteasă, amândoi tineri şi frumoşi, şi, voind să aibă copii, a făcut de mai multe ori tot ce trebuia să facă pentru aceasta; a îmblat pe la vraci şi filosofi, ca să caute la stele şi să le ghicească dacă or să facă copii; dar în zadar. În sfârşit, auzind împăratul că este la un sat, aproape, un unchiaş dibaci, a trimis să-l cheme; dar el răspunse trimişilor că: cine are trebuinţă, să vie la dânsul. S-au sculat deci împăratul şi împărăteasa şi, luând cu dânşii vro câţiva boieri mari, ostaşi şi slujitori, s-au dus la unchiaş acasă. Unchiaşul, cum i-a văzut de departe, a ieşit să-i întâmpine şi totodată le-a zis...”

Despre autor:

Diana Oprișan

 Diana Oprișan a fost mereu pasionată de scris și de fotografie. Odată ajunsă în București, a visat să le facă fotografii celor mai mari artiști de la noi din țară, dar și din străinătate. Și-a făcut un blog, unde scria tot felul de articole despre evenimentele la care participa, iar în felul acesta a fost contactată de către cei de la ZU TV, unde a lucrat timp de doi ani. În pandemie, a simțit nevoia să muncească mai mult, așa că a mai redactat articole și pentru alte site-uri de știri, precum eVedete.ro și DespreVedete.ro. După aceea, s-a angajat la Spynews.ro, unde, deși nu a lucrat prea mult timp, a învățat foarte multe lucruri care, ulterior, i-au fost de folos. Acum, lucrează pentru 9AM și consideră că este cel mai important să faci mereu ceea ce îți place.

Mai multe