România mai are o nouă șansă la Schengen, în a doua jumătate a anului, când se reunește ultimul JAI din președinția suedeză a UE. Eurodeputații români văd acum diferit calea de urmat până la realizarea acestui deziderat. Au adoptat poziții de la „nu există nicio strategie” pentru susținerea acestui demers, până la „să lăsăm autoritățile să lucreze în liniște”.

Ce șanse mai are România la Schengen în acest an? Ce spun eurodeputații noștri?

Eurodeputatul Dacian Cioloş, din grupul Renew, a declarat că, în opinia sa, „mai există o şansă, dar e mult, mult mai slabă decât a fost la începutul anului”. „Deja subiectul practic a dispărut de pe agenda europeană. Caută să îl întreţină România, dar cu aceiaşi oameni care au avut un eşec în urmă cu câteva luni şi n-am văzut (...) o strategie sau, hai să zic, schimbarea strategiei, dacă aceea a fost strategia pe care au aplicat-o până în ianuarie şi s-a văzut eşecul”, a declarat Cioloş la Strasbourg pentru un grup de jurnalişti români.

El a spus că nu a văzut scopul invitării ministrului de Interne austriac Gerhard Karner la București și a mărturisit că nu știe nici măcar „dacă a fost invitat sau s-a invitat singur, ca să mai atragă o scatoalcă României și să arate acasă că e stăpân pe situație”.

Dacian Cioloș a mai afirmat că, în condițiile în care proiectele-pilot inițiate la începutul anului la frontierele româno-sârbă și turco-bulgară înregistrează întârzieri, o eventuală strategie de a miza pe rezultatele acestora pentru a convinge Austria și Olanda să își schimbe poziția s-ar putea dovedi un eșec.

Pe de altă parte, el a transmis că, din câte ştie, există discuţii între guvernele din Bulgaria şi Olanda despre posibilitatea retragerii veto-ului acestui stat în urma unei evaluări pozitive a Bulgariei în raportul UE privind statul de drept „şi atunci să rămână Austria izolată şi eventual cu presiuni politice sau cu alte mijloace să fie convinsă şi Austria”.

„România ar trebui să fie la nivel european mult mai fermă, foarte fermă şi clară, nu să blocheze Uniunea Europeană, cum fac alte state, dar până la a bloca anumite decizii există pârghii prin care să arăţi foarte clar celorlalţi că şi tu eşti un stat membru care contează şi că deciziile importante pentru tine trebuie să fie importante şi pentru ceilalţi”, a mai declarat Cioloș.

Citeste si:
Când am putea intra în Schengen. România e de acord să primească...
Când am putea intra în...

Oficialul a catalogat drept o şansă pentru România faptul că Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne, rămâne cu obiectivul personal de a o obţine până la sfârşitul mandatului o decizie favorabilă privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.

„Guvernul spaniol e unul socialist, Ylva Johansson e socialistă, noi avem un partid socialist în guvern, pot fi folosite şi alte pârghii şi o mică şansă mai există, dar, din punctul meu de vedere, dacă nu se fac nişte lucruri şi dacă nu se menţine presiunea, ea se poate reduce”, a apreciat Cioloş.

„Noi când am negociat eliminarea vizelor pentru cetăţenii români în Canada, am ţinut presiune şapte-opt luni de zile, fără să se vadă neapărat în media. Am ţinut presiune pe mai multe canale până când s-a luat decizia respectivă. Deci, dacă stai doar să aştepţi, nu se întâmplă lucrul ăsta, pentru că fiecare are obiectivele lui”, a mai spus Cioloş.

Citeste si:
OMV Petrom, despre singura situație în care va plăti taxa de...
OMV Petrom, despre singura...

„Fiecare dintre noi avem canale. Eu m-aş aştepta să văd un astfel de task-force la nivel înalt politic în România, să fie dat şi semnalul în afară că toate forţele politice îşi mobilizează resursele. Deci, noi, europarlamentarii REPER şi aş spune de fapt toţi europarlamentarii români din grupul Renew (...) am avut nişte poziţii foarte clare şi ferme vizavi de colegii din delegaţia olandeză şi vizavi de Mark Rutte ca să obţinem decizia respectivă de a nu se opune României. Deci ne-am folosit pârghiile politice pe care le aveam până la limita bunului simţ politic, să zic, într-un grup (...)”, a mai spus Cioloş.

Mureșan: „Să lăsăm autoritățile să lucreze în liniște”

Pe de altă parte, eurodeputatul Siegfried Mureşan din grupul PPE crede că nu trebuie să se speculeze pe acest dosar în momentul de faţă.

Citeste si:
Noi detalii despre negocierile pentru Schengen. De ce a refuzat...
Noi detalii despre...

„(...) Inclusiv frenezia în care am intrat la finalul anului trecut, înaintea consiliului JAI din 8-9 decembrie, am văzut că nu a ajutat neapărat procesul decizional. Ce e important este ca la nivel diplomatic, la nivelul autorităţilor, dintre cele două state, România şi Austria, să se lucreze. Se efectuează un proiect-pilot în momentul de faţă la frontiera externă a României, care va duce la un control şi mai bun, la o evidenţă şi mai bună a persoanelor, a bunurilor care intră, ies din România”, a afirmat Mureşan la Strasbourg, în cadrul unui briefing pentru jurnalişti români.

El a ținut să dea asigurări că țara noastră nu a fost niciodată sursa migrației din Austria, acuzată de ministrul de Interne în ziua în care s-a opus aderării României și Bulgariei.

Citeste si:
„NEIN” în Schengen, boicot în România. Antreprenorii noștri: „Nu...
„NEIN” în Schengen, boicot în...

„Acele persoane nu veneau din România, nu trecuseră în număr semnificativ prin România. E clar că Austria are nevoie de o soluţionare la problema migraţiei. Repet, nu noi suntem cauza, dar suntem dispuşi să participăm prin orice putem. Ca atare, cred că trebuie să lăsăm autorităţile să lucreze în linişte şi vom vedea dacă în următoarele luni va exista o constelaţie politică favorabilă repunerii subiectului pe agendă”, a pledat Siegfried Mureşan.

Cât despre perspectivele aderării la Schengen, el spune că „preşedinţia spaniolă este un termen mai realist decât preşedinţia de dinaintea ei, dar şi un termen mai realist decât preşedinţia de după aceea, fiindcă anul următor e un an cu mai multe rânduri de alegeri în Europa, inclusiv alegerile europarlamentare”. „Ca atare, cea de-a doua parte a acestui an ar fi un moment prielnic”, a conchis eurodeputatul PNL.

Negrescu: „Să relansăm această temă”

Eurodeputatul din grupul S&D Victor Negrescu a declarat că la Consiliul JAI din iunie subiectul Schengen probabil nu se va afla pe ordinea de zi, deşi şi-ar fi dorit acest lucru, „pentru că doar aşa am putea să menţinem atenţia oficialilor europeni cu privire la extinderea spaţiului Schengen şi aderarea României”.

Totodată, a pledat el în cadrul unei întâlniri cu jurnalişti români la Strasbourg, „ar fi oportun ca şi în Consiliul European, la nivelul şefilor de stat şi de guvern, să încercăm să relansăm această tematică şi să punem presiune pe Austria, împreună cu statele care ne susţin, în aşa fel încât guvernul din Austria, care a făcut nenumărate promisiuni anterioare, să-şi revizuiască comportamentul”.

„Din nefericire, extinderea spaţiului Schengen a devenit un subiect politic extrem de important pentru partidul de dreapta de guvernământ din Austria. Este principala lor temă politică şi această tematică a fost preluată inclusiv de Partidul Popular European şi astăzi România riscă să fie prinsă la mijloc în tot ce înseamnă această retorică politică declanşată de premierul austriac (Karl Nehammer - n.r.), pentru că va fi foarte complicat pentru partidul de guvernământ din Austria şi pentru popularii europeni să fie de acord cu extinderea spaţiului Schengen, în contextul în care ei spun că există un val de refugiaţi", a afirmat Negrescu.

Gheorghe: „2023, an cheie pentru România”

Vlad Gheorghe din grupul Renew a afirmat că anul 2023 este unul cheie pentru România. „2023 este un an cheie pentru noi, pentru că, altfel, în 2024, înainte de alegerile europene, nu se întâmplă nimic. După alegeri, după vara lui 2024, încep negocierile pentru noua comisie, noua conducere a parlamentului, negocieri care durează şi câteva luni de zile, poate până la sfârşitul anului. Deci 2024 e un an închis, abia din 2025 se mai poate discuta şi este un scenariu la care nu cred că vrem să ne gândim", a spus Vlad Gheorghe.

El este de părere că, în contextul în care extremismul şi sentimentul anti-străini se amplifică în Europa, „suntem victimele acestui narativ, acestei poveşti care este folosită în special de extrema dreaptă pentru a creşte în alegeri. Iar partidelor, celorlalte partide, în special partidelor clasice, mari, le e teamă să ofere o astfel de şansă extremei drepte ca să folosească subiectul acesta împotriva lor la alegeri”.


Despre autor:

Alexandra Chivu
Alexandra Chivu scrie pentru 9AM din anul 2021, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef. Ea și-a început activitatea în presă în 2016, în cadrul Facultății de Jurnalism, unde a scris câteva articole pentru site-ul instituției. Ulterior, a publicat materiale în ziarul „Ultimă oră”. Și de aici a început greul. Primul impact important în carieră a fost în cadrul Digi FM, unde a redactat știri de radio. A început munca la revista Ciao, în 2017. Nu a poposit și a continuat la Fanatik, din 2018 până în 2019. În paralel, benevol, s-a ocupat în câteva rânduri de pagina de Facebook SOS Autism Brăila. Din 2019 și până în 2021 a lucrat la Playtech, apoi a ajuns în prezentul numit 9AM.
Mai multe

Ultima actualizare: 11 Mai 2023 - 12 : 05

Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.