Românii care se luptă cu urșii și mistreții în propriile gospodării ar putea cere 15.000 de lei de la stat

Ajutor de la stat de 15.000 de lei pentru românii care se luptă cu urșii și mistreții în propriile gospodării

Înconjurate de pădure, culturile sunt ținta ușoară a animalelor sălbatice, astfel că fermierii își petrec nopțile de veghe în câmp ca să alunge mistreții.

„Mistreţul a distrus. Noapte de noapte stăm să păzim, îi alergăm, îi urmărim, strigăm, chiuim, dănsăm dacă e nevoie, numai să nu mai vină. Asta poate au făcut într-o noapte", spune Ştefan Viorel Albu, fermier, pentru Observator.

Așa se face că, în fiecare dimineață, ia la pas pământul, pentru a inventaria pagubele. „Din 30 de hectare, două-trei sunt terminate, dacă le pui cap la cap. 10.000 de lei pe hectar pagubă”, a completat muncitorul.

O variantă salvatoare ar fi gardurile electrice, dar costurile sunt uriașe. De pildă, Ștefan Viorel Albu și-a permis să împrejmuiască doar o parcelă, pentru care a dat aproape 3.000 de lei.

Acum, Guvernul vrea să vină în întâmpinarea celor care se luptă cu animalele sălbatice în propriile curți sau gospodării. Este vorba despre un ajutor de 15.000 de lei pentru montarea gardurilor electrice ori a altor dispozitive care să țină animalele sălbatice la distanță.

„Cheltuilelile sunt mari, cum să împrejmuieşti zeci de hectare? Munceşti pentru garduri, baterii şi panouri solare? 15.000 de lei sunt două tone de motorină. Cu acesta semeni 30 de hectare de porumb", e de părere Ştefan Viorel Albu.

Pentru moment, proiectul se află în dezbatere publică la ministerul Mediului.

Citeste si:

De când vor putea merge românii în SUA fără vize. Anunțul oficial...

Soluții pentru ca urșii să nu mai pună în pericol viața oamenilor

În ultimii ani, zeci de urși, adulți și pui, au început să coboare zilnic din pădure în centrele stațiunilor montane de pe Valea Prahovei, chiar și în timpul zilei, punând în pericol turiști și localnici. Prezența animalelor sălbatice în mijlocul comunităților a devenit un fenomen, iar autoritățile locale cer măsuri de urgență.

Cristina Lapis, preşedinta Asociaţiei Milioane de Prieteni şi fondatoarea Sanctuarului de Urşi Libearty de la Zărneşti, spune că vânătoarea este soluția cea mai proastă pentru ca urșii să nu mai pună în pericol viața oamenilor.

„Sunt rezolvări ale problemei cum sunt cele din Canada, spre exemplu. Să se facă un gard de livezi acolo unde populația de urși este mare sau orice bariere de orice fel. Pentru că aceste animale s-ar opri la aceste livezi și nu ar mai avea nevoie să intre în localitate. Dar nu de soluții ducem lipsă, ci de dorința de a le aplica”, a declarat aceasta pentru Europa Liberă.

Citeste si:

Primii românii evacuați din Fâșia Gaza au ajuns în România. Alți...

Nici urșii argresivi, care intră în oraș, nu ar trebui ucis imediat, în opinia specialistei. „Un animal care a atacat pe cineva trebuie microcipat pentru a fi urmărit prin GPS, să fie urmărit unde merge, mai atacă sau nu. Poate fi relocat. Dacă însă continuă să fie agresiv și în aceste condiții, atunci poate se poate lua în calcul și vânătoarea”, a adăugat Cristina Lapiș.

Observatorul de urși din Băile Tușnad a găsit o soluție pentru a proteja animalele, dar și pentru a scoate profit de pe urma lor. Organizează partide de fotografiat, filmat sau doar de admirat animalele. Szabolcs Mihaly, unul dintre cei doi specialiști care au avut această inițativă, se declară categoric în favoarea protejării animalelor.

„Nu cred că vânătoarea este bună. Urșii nu atacă oamenii. Ei intră în orașe pentru că știu că acolo găsesc mâncare. Se pot face puncte în care urșilor să le fie lăsată mâncarea la marginea pădurii. Soluții sunt!”.

Citeste si:

Război Israel - Hamas. Alți 51 de cetățeni români, evacuați din...

Despre autor:

Alexandra Chivu

Alexandra Chivu scrie pentru 9AM din anul 2021, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef. Ea și-a început activitatea în presă în 2016, în cadrul Facultății de Jurnalism, unde a scris câteva articole pentru site-ul instituției. Ulterior, a publicat materiale în ziarul „Ultimă oră”. Și de aici a început greul. Primul impact important în carieră a fost în cadrul Digi FM, unde a redactat știri de radio. A început munca la revista Ciao, în 2017. Nu a poposit și a continuat la Fanatik, din 2018 până în 2019. În paralel, benevol, s-a ocupat în câteva rânduri de pagina de Facebook SOS Autism Brăila. Din 2019 și până în 2021 a lucrat la Playtech, apoi a ajuns în prezentul numit 9AM.

Mai multe