Grup de luptă NATO în România. Ce înseamnă acest lucru şi cât de important e

NATO a aprobat grupul de luptă în România

„Este acel grup de luptă pe care l-am solicitat. Am sperat să se realizeze repede şi s-a realizat. Este acel de grup pentru care Franţa va fi naţiune-cadru.Voi insista în continuare ca flancul estic în NATO trebuie să fie consolidat mai bine”, a declarat Klaus Iohannis.

„Securitatea începe de acasă. Am decis la CSAT să creștem apărarea de la 2% la 2,5% din PIB. La ministerul Apărării și Armată se lucrează la un plan îmbunătăți de dotare. Ne dorim să avem aliații la noi, dar și apărarea noastră solidă. Aș mai face o remarcă importantă: Românii sunt îngrijorații de această situație. Vreau să vă spun foarte clar.

Niciun român nu trebuie să se teamă. Suntem parte din cea mai importantă alianță care a existat vreodată. Militarii noștri sunt bine pregătiți, România nu este în pericol, românii sunt în siguranță”, a mai spus președintele României.

Țările NATO vor investi mai mult în armată

Mai clar, în jur de 5.000 de militari din țări membre NATO vor ajunge în România, însoțiți de tehnică de luptă. Ei vor rămâne aici pe termen nedeterminat și au rolul să intervină în cazul unor escaladări ale războiului din Ucraina.

Alături de România, grupuri de luptă vor ajunge și în Bulgaria, Ungaria și Slovacia, așa că tot flancul sud-estic, incluzând țările baltice, va fi consolidat. Un alt detaliu important pus la punct în cadrul reuniunii de la Bruxelles a fost că toate țările NATO trebuie să investească mai mult în armată.

„Trebuie să facem mai mult şi astfel să investim mai mult. Preşedintele Putin a făcut o greşeală mare şi asta a fost să pornească un război împotriva unui stat independent, suveran. A subestimat puterea poporului ucrainean, curajul poporului ucrainean şi a forţelor armate”, a declarat Jens Stoltenberg, secretar general NATO.

Citeste si:

Șeful Statului Major al Apărării, despre introducerea serviciului...

Un alt punct nevralgic al României, în contextul invaziei ruse în Ucraina, este reprezentat de securitatea la Marea Neagră. Aici avem deja Crimeea la aproape 300 de kilometri, cât și orașe bombardate de forțele moscovite la aproape 150-200 de kilometri de țară, în zona Ismail-Cetatea Albă.

Pentru o bună apărare este nevoie de grupări navale permanente de luptă care să staționeze în apele teritoriale românești, în condițiile în care forțele noastre navale sunt departe de a putea asigura chiar și supravegherea și o primă intervenție în caz de război.

eFP și tFP - două tipuri de prezență rotațională pe Flancul Estic

Sunt două tipuri de prezență rotațională pe Flancul Esstic: prezență „consolidată” pe segmentul nord-estic (enhanced Forward Presence - eFP) şi prezență „adaptată” (tailored Forward Presence - tFP) pe segmentul sud-estic. Locul în care va fi amplasat grupul de luptă în România este mai puțin important, spune Ștefan Popescu, expert în politică externă, pentru Europa Liberă.

Citeste si:

Mara Bănică s-a luptat cu depresia. Operațiile estetice au ajutat-o...

„Este importantă prezența. Faptul că vii este și un semnal politic, noi nu trebuie să vedem asta numai sub aspectul unui angajament militar. Este un semnal și pe direcția bilaterală cu țările care participă, inclusiv consolidarea relațiilor bilaterale, dinamizarea parteneriatului strategic cu Franța”, a declarat expertul.

El a completat că această consolidare a prezenței NATO înseamnă inclusiv „creșterea profilului României” în cadrul Alianței. „Este o înrărire a securității României dincolo de prezența militară, este și un semnal politic al țărilor respective și a NATO”, a adăugat specialistul.

Despre autor:

Alexandra Chivu

Alexandra Chivu scrie pentru 9AM din anul 2021, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef. Ea și-a început activitatea în presă în 2016, în cadrul Facultății de Jurnalism, unde a scris câteva articole pentru site-ul instituției. Ulterior, a publicat materiale în ziarul „Ultimă oră”. Și de aici a început greul. Primul impact important în carieră a fost în cadrul Digi FM, unde a redactat știri de radio. A început munca la revista Ciao, în 2017. Nu a poposit și a continuat la Fanatik, din 2018 până în 2019. În paralel, benevol, s-a ocupat în câteva rânduri de pagina de Facebook SOS Autism Brăila. Din 2019 și până în 2021 a lucrat la Playtech, apoi a ajuns în prezentul numit 9AM.

Mai multe