Guvernul Cîțu a căzut! Moţiunea de cenzură iniţiată de PSD a fost adoptată, marţi, de Parlament. S-au înregistrat 281 voturi „pentru". Parlamentarii PNL, UDMR şi ai minorităţilor naţionale nu au votat. Pentru a trece moţiunea era nevoie de 234 voturi favorabile.

Guvernul Cîțu a căzut. Ce urmează

Liberalii au discutat o parte dintre scenarii, iar planul pare făcut astfel încât propunerea de prim-ministru să rămână Florin Cîțu. Prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, a declarat că alegerea liberalilor pentru funcția de premier pe scurtă, medie și lungă durată este în continuare Florin Cîțu.

O posibilă variantă pentru liberali ar fi să forțeze noua coaliție PSD-USR-AUR să facă o nominalizare pentru fotoliul lăsat liber. În așa fel, cel puțin la nivel declarativ, va merge fără un nume pentru premier, așa încât, după ce președintele Klaus Iohannis constantă că formațiunile politice care au dărâmat guvernul nu s-au înțeles pentru desemnarea unui premier, să îl poată propune tot pe Florin Cîțu.


  • Guvernul Florin Cîțu conduce țara din data de 23 decembrie 2020.

  • Acesta a fost format în urma alegerilor parlamentare din același an.

Mai poate fi desemnat Florin Cîțu după ce a picat la moțiunea de cenzură?

Curtea Constituțională a României (CCR) s-a pronunțat într-o situație similară, când PNL forța anticipatele, alături de Klaus Iohannis, la începutul anului 2020. Atunci, CCR a spus că desemnarea lui Ludovic Orban din nou ca prim-ministru, la scurt timp după ce a picat prin moțiunea de cenzură, nu poate fi făcută, dar a avut o mențiunea, aceea că nu a intervenit o situație de natură să demonstreze că lucrurile s-au schimbat atât de repede, astfel încât candidatul să fie susținut de o nouă majoritate care să îi permită reînvestirea.

Citeste si:
VIDEO Klaus Iohannis, despre un Guvern minoritar sprijinit de PSD:...
VIDEO Klaus Iohannis, despre...

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

„Or, în cauză, în mod contrar contrar obligației de loialitate constituțională, desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru s-a făcut și cu ignorarea efectelor moțiunii de cenzură, a votului dat, la un interval de timp (o zi de la data adoptării moțiunii de cenzură) care exclude în mod obiectiv intervenția oricărui element de natură să fi produs o schimbare de optică și o reconfigurare semnificativă a exprimării votului în Parlament (ținând seama și de numărul voturilor în favoarea moțiunii de cenzură).

Desemnarea apare astfel ca un act de voință unilateral, expresie a voinței exclusive a Președintelui României, care se poziționează astfel în afara logicii raporturilor constituționale de separație și echilibru al puterilor în stat și a efectelor pe care această logică le atașează actului desemnării candidatului la funcția de prim-ministru”, se arată în decizia Curții Constituționale.

Citeste si:
Kelemen Hunor - întâlnire cu Nicolae Ciucă și Florin Cîțu pe tema...
Kelemen Hunor - întâlnire cu...


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.