La 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, românii desăvârșeau Marea Unire și lua naștere România modernă. Astăzi, mai-marii nu au reușit să lege orașele cu punți. Autostrăzile au rămas în stadiul de „dezirabil” atât pentru cetățeni, cât și pentru guvernanți.

În 2008, Ludovic Orban, ministru al Transporturilor în Guvernul Tăriceanu pe atunci, promitea românilor într-un interviu televizat că „ne-am fixat ca obiect construcția a 1300 de kilometri de autostradă”. În 2015, Ioan Rus, cel care a preluat scaunul la Transporturi după Dan Șova, anunța că „de-adevăratelea, în 2018 putem ajunge în situația în care și regiunile istorice ale României să fie legate între ele cu o autostradă”.

La finalul lui 2020, țara noastră își termina socotelile din an cu 90 de kilometri noi de autostradă. Tot la coada Europei am rămas. Diferit a fost că trebuia să plătim taxe de peste 2 miliarde de euro constructorilor de drumuri pentru nimic. Sunt bani dați către meșterii care au dat statul în judecată din cauza contractelor prost făcute de funcționari. Rememorând, în dimineața zilei de 1 decembrie 1918, regele Ferdinand intra călare în București. Atunci exista deja în Capitală o șosea de centură.

În plus, călătoria cu trenul de la Arad la Brașov, de pildă, durează mai mult acum decât în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În 1939, trenul Orient-Express făcea șapte ore de la Curtici la Brașov. În prezent, același transport durează cu două ore mai mult.

Peste toate se adaugă și o veste venită la începutul lunii mai, din partea ministrului Proiectelor Europene, Cristian Ghinea. Oficialul a anunțat că va apărea o nouă taxă pe autostradă pentru transportatorii de marfă, care să înlocuiască rovinieta fixă de acum.

Citeste si:
Bilanț COVID-19 România, 12 iunie | 127 de cazuri noi și peste...
Bilanț COVID-19 România, 12...

„Gândim o reformă a modului de taxare a transportului, de a încuraja transportul pe căi ferate, de a taxa în mod real gradul în care sunt utilizate drumurile publice, deci se va trece de la o rovinietă fixă la un sistem de taxare în care fiecare plătește în funcție de volumul de marfă și de distanța pe care va fi transportată marfa. În primii doi ani vor fi instalarea unor sisteme de urmărire a mărfurilor în România, urmând ca apoi să ne permită să facem pasul tehnic de testare”, declara Ghinea.



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.