Ordonanta de Urgenta 7/2019 ce aduce modificari legilor justitiei, adoptata de Guvernul Dancila in data de 19.02.2019, intempestiv si fara minime consultari, contine o serie de prevederi care incalca principiul separarii carierei judecatorilor de cea a procurorilor si modifica conditiile de accedere la Inalta Curte de Casatie si Justitie, reprezentand un pas enorm inapoi fata de forma anterioara a statutului acestor doua profesii.

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania solicita Guvernului Dancila sa revina de indata asupra acestor prevederi, inainte ca acestea sa produca efecte negative iremediabile, se arata intr-un comunicat.

Incalcarea separarii carierei judecatorilor de cea a procurorilor

Un principiu de baza introdus prin modificarile aduse legilor justitiei in 2017-2018 a fost “separarea carierelor” judecatorilor de a procurorilor, pentru a se elimina, odata pentru totdeauna, confuzia dintre cele doua cariere din autoritatea judecatoreasca, independente una de cealalta.

Textul actual din art. 1 al Legii 303/2004, introdus in urma modificarilor la legile justitiei, prevede:

“(2) Cariera judecatorului este separata de cariera procurorului, judecatorii neputand interfera in cariera procurorilor si nici procurorii in cea a judecatorilor.“

Aceasta modificare a fost propusa de un judecator si a fost puternic sustinuta in dezbaterile din Parlament de catre Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania, ca solutie pentru intarirea statutului ambelor profesii, atat a judecatorilor, cat si a procurorilor.

Pe baza acestui principiu fundamental, care are izvor in Constitutie, s-au modificat toate cele trei legi ale justitiei, competentele Plenului CSM in materie de cariera a judecatorilor si procurorilor fiind date Sectiilor CSM, in functie de profesie.

Or, prezenta ordonanta de urgenta introduce doua modificari in art. 54 alin. (1) din Legea 303/2004 care incalca fundamental acest principiu al “separarii carierelor”, astfel:

Versiunea anterioara:

"Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorul sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, adjunctii acestuia, precum si procurorii sefi de sectii ai acestor parchete, sunt numiti de Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minima de 15 ani in functia de judecator sau procuror, pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data."

Modificarile aduse prin OUG 7/2019:

"Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, primadjunctul si adjunctul acestuia, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorul sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, adjunctii acestuia, precum si procurorii sefi de sectii ai acestor parchete, sunt numiti de Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii in functie sau dintre judecatorii care au indeplinit functia de procuror, pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data".
Citeste si:
Cioloș: „Merg astăzi în Parlament pentru a stabili prioritățile de...
Cioloș: „Priorităţile...

Ca atare, in primul rand, se modifica competenta de avizare a propunerilor pentru ocuparea functiilor de cel mai inalt grad in parchete, aceasta trecand de la Sectia pentru procurori la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

In al doilea rand, se confera posibilitatea unui judecator, care a fost procuror in trecut, sa devina sef intr-un parchet, fapt ce reprezinta o incalcare grava a separarii carierelor.

Modificarea conditiei vechimii pentru a accede la Inalta Curte de Casatie si Justitie

O alta modificare care incalca principiul separarii carierelor este cea facuta la art. 52 alin. (3) din Legea 303/2004, prin care s-a modificat conditia vechimii pentru a accede la ICCJ.

Astfel, daca in forma anterioara a legii se spunea ca pot accede la ICCJ numai judecatorii care “au o vechime efectiva in functia de judecator de cel putin 18 ani”, acum articolul s-a modificat astfel: “au o vechime de cel putin 18 ani in functiile prevazute la art. 44 alin. (1)”.

Citeste si:
Paleologu: Am baut sampanie cand am vazut ca a cazut Guvernul Dancila
Paleologu: Am baut sampanie...

Cu alte cuvinte, vechimea efectiva de 18 ani ca judecator, pentru a accede la ICCJ, a devenit vechime de 18 ani ca procuror sau ca judecator.

Profesia judecatorilor este diferita de cea a procurorilor, deoarece in timp ce judecatorii infaptuiesc justitia, procurorii sunt participanti in proces, contribuind la infaptuirea ei. Este imperativ, de aceea, ca accederea la cea mai inalta instanta din Romania sa se faca de judecatori ce au dobandit experienta ceruta de lege strict in aceasta profesie.

Daca Guvernul Dancila ar fi pus aceasta ordonanta in dezbatere publica si ar fi dat timp pentru a primi aviz de la Consiliul Superior al Magistraturii si observatii de la asociatiile profesionale, actul normativ putea fi adoptat intr-o forma care sa nu aduca o atingere grava si imprevizibila statutului judecatorilor si procurorilor.

Solicitam Guvernului Dancila sa revina de indata asupra acestor modificari si sa le abroge inainte de a produce efecte negative iremediabile.

Citeste si:
Ciucă: Guvernul adoptă miercuri OUG privind formularul digital de...
Ciucă: Guvernul adoptă...

Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.