Lectura de 2 minute
Presedintele Senatului, Calin Popescu-Tariceanu, presedintele Camerei Deputatilor, Liviu Dragnea si deputatul Mircea Gheorghe Draghici au depus, miercuri, la Senat, pentru dezbatere si adoptare in procedura de urgenta, propunerea legislativa privind declasificarea hotararii CSAT nr. 17/2005 privind combaterea coruptiei, fraudei si spalarii banilor, precum si a tuturor documentelor care contin informatii clasificate in baza acesteia.
"In ultimele luni, gravele abuzuri despre care am atras atentia public in ultimii ani au fost confirmate prin protocoalele secrete care au fost semnate intre SRI si diferite institutii din justitie. Intelegerile secrete incheiate intre aceste institutii sunt iesite din orice norma juridica si a statului de drept. Aceste protocoale secrete dovedesc un lucru: ca drepturile fundamentale pe care se bazeaza orice stat democratic au fost incalcate. In aceste conditii, se impune asumarea unei agende legislative care sa repare aceasta stare de fapt si sa asigure revenirea in matca statului de drept. Propunerea legislativa de fata contine o serie de prevederi importante pentru stoparea abuzurilor si protejarea drepturilor si libertatilor cetatenilor", se arata intr-un comunicat de presa al celor doua Camere transmis, vineri, potrivit Agerpres.
Sursa citata precizeaza ca propunerea legislativa prevede ca la data intrarii in vigoare a legii, "toate documentele clasificate in baza deciziei CSAT 17/2005, inclusiv cele similare cu protocoalele incheiate de Serviciul Roman de Informatii cu DNA care au permis abuzuri impotriva cetatenilor, vor fi declasificate de drept, fara a mai fi necesara o alta procedura; vor deveni, astfel, informatii de interes public si nu mai produc efecte de orice natura".
"Orice cetatean va putea avea acces liber la aceste documente, astfel incat toti romanii sa poata afla adevarul despre abuzuri. Comisia comuna permanenta a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii SRI va centraliza aceste documente si le va pune la dispozitia persoanelor interesate. Acest drept se exercita la cerere si consta in studierea nemijlocita a documentelor si eliberarea de copii de pe acestea. (...) Aflarea adevarului de catre victimele abuzurilor se constituie intr-un prim pas care trebuie continuat prin masuri reparatorii. De aceea, propunerea legislativa mai prevede ca persoanele care se considera vatamate intr-un drept ori intr-un interes legitim de efectele produse de documentele declasificate au posibilitatea, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a legii, sa se adreseze instantelor, cu actiuni in revizuire, pretentii, raspundere civila delictuala, pentru constatarea incalcarii drepturilor si libertatilor fundamentale si repararea prejudiciului suferit. Atunci cand democratia si libertatile fundamentale sunt in pericol, obligatia pentru a pune sistemul democratic in matca sa constitutionala revine Parlamentului, institutia reprezentativa a poporului roman, iar aceasta propunere legislativa va avea un rol important in acest sens", se mai arata in comunicat.
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
