Motivarea CCR privind revocarea sefei DNA

In motivarea CCR nu este precizat un termen de aplicare si nu exista nici sanctiuni pentru seful statului daca nu respecta ceea ce au stabilit judecatorii constitutionali.

"Curtea, cu majoritate de voturi, a statuat:

1. Constata existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Ministrul justitiei si Presedintele Romaniei, generat de refuzul Presedintelui Romaniei de a da curs propunerii de revocare din functie a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, doamna Laura Codruta Kovesi.
2. Presedintele Romaniei urmeaza sa emita decretul de revocare din functie a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, doamna Laura Codruta Kovesi", se arata intr-un comunicat al CCR transmis atunci AGERPRES.

Plenul Curtii Constitutionale a luat in dezbatere cererea de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala intre ministrul Justitiei si presedintele Romaniei, in principal, precum si intre Guvern si presedintele Romaniei, in subsidiar, determinata de refuzul sefului statului de a da curs cererii de revocare din functie a procurorului-sef al DNA, Laura Codruta Kovesi.

Curtea a constatat ca prim-ministrul Guvernului este titular al dreptului de a sesiza CCR cu solutionarea unui conflict juridic de natura constitutionala.

Cu privire la calitatea ministrului Justitiei de parte in cadrul conflictului juridic de natura constitutionala, s-a constatat ca acesta este nominalizat in mod expres prin art. 132 alin. (1) din Constitutie, care stabileste ca procurorii isi desfasoara activitatea sub autoritatea sa.

"Astfel, ministrul Justitiei exercita, in aceasta privinta, o competenta constitutionala speciala si expresa, care nu are legatura cu competenta generala a Guvernului. Prin urmare, potrivit jurisprudentei sale, reprezentata de Decizia nr. 285/2014, Curtea a constatat ca ministrul Justitiei poate fi parte in cadrul unui conflict juridic de natura constitutionala", se mai arata in comunicat.

Citeste si:

Parlamentul a decis! Niculae Bădălău a fost revocat de la Curtea de...

CCR a stabilit ca problema de drept ce face obiectul sesizarii este de a determina intinderea si continutul sintagmei "sub autoritatea ministrului Justitiei" din cuprinsul art. 132 alin. (1) din Constitutie, prin raportare la art. 94 lit. c) din Constitutie, aspect care "se subsumeaza unui raport de drept constitutional pur", astfel ca situatia litigioasa dedusa judecatii are natura constitutionala, solutionarea sa fiind de competenta exclusiva a Curtii Constitutionale, nu a instantelor judecatoresti.

"De asemenea, potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, nu tine de competenta instantelor judecatoresti interpretarea si aplicarea la cauze concrete a Constitutiei, pentru ca, astfel, ele s-ar substitui Curtii Constitutionale. (...) In aceste conditii, Curtea a statuat ca, in procedura de revocare a procurorului din functiile de conducere prevazute de art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, raporturile dintre ministrul Justitiei si Presedintele Romaniei sunt raporturi de drept constitutional pur, in sensul ca ele formeaza obiectul de reglementare al Constitutiei, neputand fi reglementate prin norme juridice apartinand altor ramuri de drept", se preciza in comunicat.

Citeste si:

Bilete de tren mai scumpe cu 20% de azi. Motivarea autorităților

Conform aceleiasi surse, CCR a stabilit ca art. 94 lit. c) din Constitutie este un text cu caracter general, in sensul ca presedintele Romaniei numeste in functii publice in conditiile legii, ceea ce se aplica si in ipoteza revocarii sau eliberarii din functie, in timp ce art. 132 alin. (1) din Constitutie este un text cu caracter special, care stabileste o putere de decizie a ministrului Justitiei asupra activitatii desfasurate de procurori, indicand faptul ca in aceasta procedura ministrul are un rol central, aspect care se reflecta si asupra carierei procurorilor.

"Curtea a statuat ca, in cazul revocarii procurorului din functiile de conducere, prevazute de art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, ministrul Justitiei actioneaza in cadrul unor limitari stricte impuse de lege, sub forma cazurilor care, in mod obiectiv, justifica revocarea din functia de conducere a procurorului. Presedintele Romaniei, in temeiul prevederilor art. 94 lit. c) din Constitutie, nu are o putere discretionara proprie in cadrul procedurii de revocare, ci o putere de verificare a regularitatii acesteia. Rezulta ca prerogativa Presedintelui Romaniei de a revoca procurorul din functia de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate si legalitate a procedurii", considera instanta constitutionala.

Citeste si:

Tariceanu, dupa revocarea sefei DNA: In foarte multe cazuri, actul...

In opinia CCR, presedintele nu are competenta constitutionala de a opune argumente de oportunitate in raport cu propunerea de revocare din functie initiata de ministrul Justitiei, in conditiile legii.

"Or, in cauza de fata, Presedintele Romaniei a refuzat emiterea decretului de revocare a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie pe motive de oportunitate, si nu de legalitate, ceea ce a creat un blocaj in privinta exercitarii autoritatii ministrului Justitiei asupra activitatii procurorilor. Prin urmare, conduita Presedintelui Romaniei de a nu-si exercita competentele potrivit Constitutiei a determinat imposibilitatea ministrului Justitiei sa isi exercite competentele constitutionale conferite de art. 132 alin. (1) din Constitutie, ceea ce a determinat un conflict juridic de natura constitutionala", se mai mentiona in comunicat.

CCR mai arata ca, avand in vedere jurisprudenta sa, a stabilit si conduita constitutionala care trebuie urmata in acest caz, respectiv emiterea de catre presedintele Klaus Iohannis a decretului de revocare din functie a procurorului-sef al DNA.

Despre autor:

Clara Vacaru

Clara Văcaru a revenit in echipa 9am in anul 2022, după o pauză de doi ani. Pasionată de știri de când se știe, a terminat Facultatea de Jurnalism și lucrează în presă de peste 10 ani.
Crede cu tărie că “informația este putere” și visează ca, în viitor, să aibă o afacere în domeniul educației.

Mai multe