Politica28 Februarie 201708:38

Lectura de 6 minute

Presedintele Klaus Iohannis si premierul Sorin Grindeanu participa, marti, de la ora 11, la autoevaluarea activitatii Ministerului Apararii Nationale pe anul 2016. Fata de anul precedent, MApN are un buget apreciabil marit, insa ramane sub semnul intrebarii consensul politic privind un program important de inzestrare, cel pentru patru corvete multifunctionale, aprobat de guvernul Ciolos la sfarsitul anului trecut.

Bugetul Apararii a fost subiect de controverse politice la inceputul acestui an. Noul ministru al Apararii, Gabriel Les, declara pe 4 ianuarie, in cadrul audierii sale pentru numirea in functie in comisiilor parlamentare de aparare, ca MApN isi propune sa continue programele de inzestrare ale armatei, facand referire la achizitia avioanelor F16 si preconizata cumparare a patru corvete construite de catre compania Damen la santierul naval de la Galati. De altfel, Les a fost secretar de stat in guvernul precedent ocupandu-se in special de programele de inzestrare.

Controversele au aparut dupa ce Ministerul de Finante a facut publica prima varianta a bugetului de stat, in care Ministerul Apararii Nationale nu primea cei 2% din PIB, desi era obligatie asumata de Romania fata de aliatii din NATO. Exista insa posibilitatea ca MApN sa ajunga la un buget de 2,18% cu ajutorul unor credite de angajament, fata de 1,3% provenit din credite bugetare. Astfel, pe langa cele 11 miliarde lei alocate direct de la buget, Apararea ar fi putut primi, ipotetic pana la 18,6 miliarde lei, prin credite de angajament.

La o zi dupa publicarea proiectului de buget, presedintele PSD, Liviu Dragnea, pe 24 ianuarie, a anuntat ca bugetul va fi revizuit, la solicitarea sa si a primului-ministru Sorin Grindeanu, astfel incat cei 2% sa fie asigurati din credite bugetar. Liviu Dragnea a sustinut ca si, in varianta initiala, era prevazut acelasi procent de 2%.

”La Aparare prevazusera 2% compus din 1,5% credite bugetar si 0,5% credite de angajament care statea in picioare in sensul ca au spus ca o parte din investitii nu pot fi efectiv platite in acest an, dar solicitarea mea si a primului-ministru a fost foarte clara: sa fie 2% pentru Aparare din credite bugetare pentru ca este un angajament. Daca Ministerul Apararii nu va fi in stare sa cheltuie acesti bani, o sa vedem la vremea respectiva”, a spus Dragnea.

Citeste si:
Libraria Delfin: Cel mai bun prieten al milenarilor iubitori de...
Libraria Delfin: Cel mai bun...

Tot pe 24 ianuarie, presedintele Klaus Iohannis a spus ca va studia cu atentie nu doar daca este respectat angajamentul Romaniei fata de NATO de a aloca 2% din PIB pentru aparare.

”Pentru mine un punct extrem de important va fi bugetul pe securitate nationala si asta nu inseamna nu doar armata. O sa ma uit cu foarte mare atentie pentru ca, indiferent de jocurile politice, cu securitatea nationala nu are voie sa se joace nimeni (...) Daca intram in zone de revansisme politice, am face o mare eroare”, a declarat Klaus Iohannis conform News.ro.

In varianta finala, adoptata de catre Parlament, bugetul Apararii a crescut pana la pragul de 2%. Ministrul Les a precizat ca peste 47% din buget merge catre inzestrare. Astfel, Ministerul Apararii Nationale, care va avea un buget de 16,32 miliarde lei. Noul buget este in crestere cu 52% fata de nivelul din 2016.

Efortul depus de Romania pentru suplimentarea alocarii pentru sectorul apararii a fost apreciat pe plan extern. Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, afirma, intr-o declaratie remisa presei pe 16 februarie, ca Romania a devenit un exemplu pentru celelalte state NATO prin alocarea a 2% din PIB, Stoltenberg salutand angajamentul ferm al Romaniei fata de Alianta atat militar, cat si financiar.

Citeste si:
Eugen Tomac: "Romania este o tara puternica, o tara mare"
Eugen Tomac: "Romania este o...

”Felicit Romania pentru eforturile majore sa creasca bugetul Apararii la 2% din PIB in anul 2017. Intr-o lume cu amenintari complexe si crescande, avem nevoie atat de cheltuieli mai mari cu apararea, cat si de o impartire mai echitabila a poverii. Romania le furnizeaza pe amandoua dand un exemplu de urmat pentru ceilalti aliati”, se arata in declaratia lui Jens Stoltenberg.

Ramane incerta achizitia corvetelor preconizata de catre guvernul Ciolos. Guvernul a aprobat, pe 29 noiembrie 2016, Hotararea pentru achizitia a patru corvete multirol, care vor fi produse la Santierul Naval Damen Galati S.A. Valoarea estimata a programului, pe intreaga perioada de sapte ani, este de 1,6 miliarde euro, inclusiv TVA, suma in care sunt cuprinse si achizitia munitiilor si suportul logistic initial, care include si instruirea echipajelor, precizeaza Guvernul.

Constructia si dotarea navelor se vor realiza in Romania, la Santierul Naval Damen Galati S.A, parte a Damen Shipyards Group-Olanda, care va colabora cu operatori economici din industria nationala de aparare, atat in activitatea de realizare propriu-zisa a corvetelor, cat si in proiecte de modernizare a altor nave din dotarea Fortelor Navale Romane, respectiv a celorlalte obligatii de actiuni compensatorii (offset) ce revin companiei olandeze. Conform procedurii specifice avute in vedere, activitatile compensatorii aferente contractului se vor desfasura prioritar in urmatoarele domenii: activitatea de modernizare a altor capabilitati ale fortelor navale romane, realizarea facilitatilor de instruire, constituirea centrului de mentenanta si a facilitatilor de depozitare a munitiilor in Romania.

Fiind vorba de un contract de achizitie de armament cu costuri foarte mari, este nevoie de acordul Parlamentului, potrivit legii.

Citeste si:
Florin Citu despre deficitul excesiv: "Inca un cadou lasat Romaniei de
Florin Citu despre deficitul...

Presedintele PSD, Liviu Dragnea, a afirmat, miercuri, ca Guvernul Grindeanu ar trebui sa anuleze Hotararea de Guvern prin care Cabinetul Ciolos a aprobat procedura de achizitie a patru corvete de la compania Damen intrucat achizitia nu a fost nu aprobata de catre Parlament.

”Hotararea de Guvern nu putea fi adoptata fara sa existe aprobarea Parlamentului. Ceea ce cred eu ca va face Guvernul si trebuie sa faca este sa abroge acea Hotarare de Guvern si sa reia procedura legala care inseamna eventual memorandum in Guvern, solicitarea de la Parlament pentru aprobare dupa care sa purceada la Hotararea de Guvern care sa aiba un rezultat sau altul”, a declarat Liviu Dragnea, miercuri, la Antena 3.

Potrivit liderului PSD, abrogarea HG ar trebui urmata de o analiza suplimentara a conditiilor de achizitie a corvetelor multifunctionale. ”Din punct de vedere al pretului, din punct de vedere al dimensiunii offset-ului in Romania, din punct de vedere al utilitatii tehnicii militare respective si din punct de vedere al pozitionarii noastre strategice cu partenerii din NATO. Toate aceste elemente trebuie luate in calcul pentru ca asa face orice tara din lume”, a mai spus Dragnea.

Fostul premier Dacian Ciolos si fostul ministru al Apararii Mihnea Motoc au dat publicitatii, joi, o declaratie de presa in care sustin ca Hotararea de Guvern a respectat procedura legala pentru achizitiile importante de tehnica militara intrucat actul normativ nu reprezinta un contract, ci doar stabileste procedura de urmat.

”In conformitate cu prevederile legale existente, initierea achizitiei publice ar fi avut loc numai dupa aprobarea conditiilor de achizitie de catre Parlamentul Romaniei. Urmand intru totul procedura stabilita de lege, in mod transparent, Guvernul a informat Parlamentul Romaniei, caruia i-a solicitat aprobarea prin Lege a conditiilor de achizitie a navelor militare marine respective. In absenta unui aviz din partea Parlamentului, Guvernul, la acea data, nu a luat nicio decizie in privinta negocierilor, tocmai pentru ca procedura legala a avizarii de catre Parlament nu era finalizata”, spun Dacian Ciolos si Mihnea Motoc.

Cei doi nu contesta dreptul actualului guvern de a sista negocierile cu compania olandeza Damen pe baza unor considerente de oportunitate, insa nu invocand o nelegalitate a hotararii adoptate de Guvernul Ciolos. ”Respingem categoric ideea ca o astfel de abrogare ar putea avea ca temei nerespectarea conditiilor legale de adoptare a Hotararii de Guvern respective. Prin anularea acestei proceduri de achizitie, Guvernul actual trebuie sa-si asume si ca renunta la constructia unor nave militare in santierele navale din Romania, din Galati si Constanta, unde lucreaza peste 25.000 de romani si care asigura in acelasi timp un nivel de investitii de peste 1,6 miliarde euro”, precizeaza Ciolos si Motoc.



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.