Presedintele Partidului Civic Maghiar, Biro Zsolt, a declarat, miercuri, in judetul Harghita, la comemorarea "masacrului de la Siculeni" din 1764, ca maghiarii din Transilvania sunt pe zi ce trece "mai aproape de autonomie".

In ciuda gerului de minus 20 de grade Celsius, aproximativ 400 de persoane au participat, miercuri, la Siculeni, la comemorarea secuilor ucisi in 1764 de trupele imperiale austriece. La manifestare au participat, alaturi de reprezentantii autoritatilor locale si judetene, presedintele Partidului Civic Maghiar (PCM), Biro Zsolt, deputatul UDMR Korodi Attila, senatorii Tanzos Barna si Antal Istvan, consulul general al Ungariei la Miercurea Ciuc, Zsigmond Barna Pal, precum si secretarul de stat in Guvernul Ungariei Potápi Árpád.

"Eu cred ca pe zi ce trece suntem cu un pas mai aproape de autonomie. Daca ma gandesc ca dupa 25 de ani inca nu am obtinut aceasta autonomie, pe care am avut-o si in vremea comunismului, atunci am putea sa fim pesimisti, dar daca ma gandesc la faptul ca avem rezultate, daca ma gandesc la alegerile prezidentiale, unde s-a vazut foarte clar ca se simte nevoia unei schimbari, se simte curentul, aerul european. Intr-o tara europeana din comunitatea europeana, daca ne gandim ca din cele 28 de tari in majoritatea exista comunitati care au autonomie, atunci e normal ca aceste norme europene sa fie respectate si la noi", a declarat Biro Zsolt, potrivit MEDIAFAX.

El a mai spus ca dupa 250 de ani de la masacrul de la Siculeni si dupa 25 de ani de la la Revolutia din 1989 este normal sa "dea glas atat aspiratiilor, cat si cerintelor poporului maghiar, sprijinite si de Guvernul maghiar". De altfel, sprijinul Guvernului de la Budapesta pentru "aspiratiile de autonomie ale secuilor" a fost reconfirmat de catre secretarul de stat ungar Potápi Árpád, responsabil cu politica de solidaritate nationala, prezent la eveniment.

In discursul sau, Potápi Árpád a dezvaluit celor prezenti ca este "foarte legat" de evenimentele tragice de la Siculeni, fiind descendentul unei familii de secui care, in urma masacrului din 1764, s-a refugiat intr-unul din cele cinci sate maghiare din Bucovina, iar in 1944 s-a mutat in Ungaria. De asemenea, Potapi a mai spus ca Executivul de la Budapesta va aloca peste 17 milioane de forinti pentru finalizarea lucrarilor de restaurare a Monumentului eroilor martiri de la Siculeni.

Citeste si:
Victorie pentru premierul Viktor Orban. UE va debloca o finanţare...
Victorie pentru premierul...

Senatorul UDMR Tanczos Barna a afirmat, la randul sau, ca mesajul evenimentelor din 1764 vizeaza pastrarea identitatii maghiarilor si a dreptului la autonomie. "Evenimentele petrecute in urma cu 250 de ani si cele care au urmat masacrului ne transmit un mesaj clar in ceea ce priveste pastrarea identitatii, pastrarea dreptului la autonomie, pastrarea obiceiurilor, a limbii si a culturii secuilor de pe aceste meleaguri. Celor care vin in urma noastra, copiilor, nepotilor, stranepotilor nostri, trebuie sa le transmitem acelasi mesaj: sa reziste, sa traiasca si sa munceasca pe aceste meleaguri, exact asa cum au muncit si au trait inaintasii nostri", a spus senatorul Tanczos.

Deputatul UDMR Korodi Attila a precizat ca istoria de secole a Ardealului si a Secuimii arata ca "actiunile in forta" asupra comunitatii maghiare au reusit sa o "intareasca" si sa ii confere "putere, credinta si devotament" fata de mostenirea stramoseasca. La randul sau, presedintele Consiliului Judetean Harghita, Borboly Csaba, a explicat ca masacrul de la Siculeni este considerat de secui "un eveniment negru", impus de catre fortele austriece impotriva vointei locuitorilor din regiune, "care aveau libertate, aveau autonomie" in schimbul "pazirii granitelor imperiului".

Citeste si:
PREMIERĂ: Acesta este noul Peugeot E-3008. Autonomie de 700 km
PREMIERĂ: Acesta este noul...

Discursurile au fost urmate de depuneri de coroane si jerbe la Monumentul "Siculicidium", iar manifestarile comemorative s-au incheiat cu intonarea imnului Ungariei si a imnului secuilor.

Potrivit istoricilor, "masacrul de la Siculeni" (in limba latina Siculicidium, adica "uciderea de secui") a fost o executie in masa, organizata in anul 1764 de armata austriaca impotriva secuilor rebeli care s-au impotrivit incorporarii in nou-infiintatele regimente secuiesti. Actiunea a fost ordonata de Nikolaus von Buccow, guvernatorul imperial al Transilvaniei. Cifrele oficiale ale vremii estimeaza la 200 numarul mortilor, dar Michael Conrad von Heidendorf, procurorul militar trimis pentru investigarea evenimentelor si pedepsirea "razvratitilor", a apreciat ca este vorba despre 400 de morti.

Citeste si:
Hunor (UDMR): Ministrul Transporturilor nu are în responsabilitate...
Hunor (UDMR): Ministrul...

Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.